Negocierile în ce privește bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au eșuat. Șefii de state și de guverne ale celor 27 de membri au rămas inflexibili, fiecare apărându-și poziția. S-au format două tabere: statele „frugale” Austria, Suedia, Danemarca și Olanda care doresc un buget pe șase ani sub 1% din PIB-ul statelor UE, iar statele mai puțin bogate din estul și sudul continentului care vor un buget de 1,1% din PIB-ul UE. Franța și Germania și-au păstrat rolul de arbitri ai discuțiilor.
VIDEO. Conferința de presă de la finalul lucrărilor.
Rămân diferențe mari, în special între țările înstărite care au contribuție netă la buget (plătesc mai mult decât primesc) și țările care beneficiază net de fondurile UE (primesc mai mult decât plătesc) și nu este clar când liderii vor relua negocierile.
Timpul rămas este scurt, întrucât următorul ciclul bugetar se va desfășura în perioada 2021 – 2027 și vor fi necesare foarte multe decizii tehnice după încheierea unui acord pentru a evita perturbările programelor UE. Negocierile dintre liderii europeni au fost întârziate de situația Marii Britanii. Nu puteau fi începute până nu exista o rezolvare a Brexit-ului.
Grupul celor patru țări, conduse de premierul olandez Mark Rutte, au refuzat să accepte un buget de peste 1 la sută din PIB-ul UE, un prag simbolic pe care criticii l-au denunțat ca fiind un impediment inutil în ce privește marile ambiții ale blocului de la problemele schimbărilor climatice până la transformarea digitală.
Negocierile privind bugetul Uniunii Eurupene sunt întotdeauna dificile și, de obicei, necesită mai mult de un singur summit extraordinar. La asta se adaugă și pierderea contribuției Regatului Unit care crează un deficit de 70 de miliarde de euro pentru o perioadă de șase ani.
”Dacă grupul celor patru ţări bogate Suedia, Danemarca, Ţările de Jos şi Austria insistă (asupra poziţiei lor privind bugetul UE), atunci putem pleca direct acasă”, a declarat premierul Cehiei Andrej Babis.
În ciuda eforturilor susţinute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat în acest moment, pe fondul menţinerii diferenţelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din PIB-ul UE şi statele membre care pledează pentru un buget mai ambiţios.
„În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile preşedintelui Consiliului European de a lua în considerare aşteptările şi sensibilităţile statelor membre în raport cu elementele noului buget şi a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcţia unui acord”, se arată într-un comunicat emis de instituția prezidențială, citat de Agerpres.ro.