De azi, antrenorul Șumudică pariază pe Rapid – „viața lui”, „inima lui”, „sufletul lui” –, la un an și o lună de când zicea, fanfaron-frustrat: „De azi, rapidistul Șumudică a murit! Aș antrena pe FCSB cu inima deschisă. Și la Dinamo m-aș duce”. Dar în luna martie paria pe „interlopul” Piedone ca primar al Capitalei, făcându-i cadou în văzul lumii o pereche de ghete de 900 de euro. Amintirea acelor ghete roșii nu se uită și nu se iartă…
Vineri seară, de la ora 22.00, Marius Șumudică (53 de ani) redebutează ca antrenor al echipei de fotbal Rapid București, la 13 ani de la primul mandat (2010-2011). Trupa din Giulești, care are doar 5 puncte după 6 etape (5 remize și o înfrângere, 0-1 la Ploiești), va juca la Iași, pe terenul unei formații cu zestre mai bună, 7 puncte.
Între cele două mandate de la Rapid, unde s-a consacrat și ca antrenor, Șumudică a mai antrenat 14 echipe în 13 ani, dintre care 6 în România și 8 în străinătate. La trei dintre acestea a avut câte două mandate: Astra Giurgiu, Gaziantep (Turcia) și Al Shabab (Arabia Saudită).
Așadar, 17 mandate de antrenor în 13 ani, ceea ce înseamnă că Șumudică a stat, în medie, 9 luni după fiecare contract semnat. În primul mandat la Rapid a rezistat 10 luni (iunie 2010 – aprilie 2011).
Cele 8 echipe străine la care a antrenat Șumudică în acești 13 ani sunt din 4 țări: Turcia (Kayserispor, Gaziantep, Rizespor, Malatyaspor), Arabia Saudită (Al Shabab Riad, Al Raed), Al Shabab Sharjah (Emiratele Arabe Unite) și Grecia (Kavala).
În primăvara acestui an, Șumudică a fost dat afară pentru a doua oară de la Gaziantep. În ianuarie 2021 a fost concediat pentru declarațiile sale „haiducești” (a se citi: iresponsabile) la adresa conducerii clubului, deși rezultatele erau extraordinar de bune. În martie 2024 a trebuit să plece după numai 6 luni pentru că seria eșecurillor nu se mai termina (înlocuitorul său, Selçuk Inan, a reușit să salveze echipa de la retrogradare, cu o remiză și 3 victorii în ultimele 4 etape).
La scurt timp după ce a părăsit Turcia, Șumudică a plonjat direct în bătălia electorală pentru Primăria București. Și a plonjat într-o mocirlă urât mirositoare: a încercat să-l ajute pe Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, să mai câștige ceva procente, poate-poate va câștiga Primăria Capitalei.
Antrenorul i-a făcut cadou candidatului PUSL (partidulețul lui Dan Voiculescu) o pereche de ghete roșii, marca Prada, care costă 900 de euro. Iar Piedone a pus repede poza pe Facebook, să se dea pe spate „electoratul” lui Șumudică.
Piedone a însăilat și un text ce se voia șmecheresc, să-l voteze melteanu’:
„Roșii ca focul, să-mi poarte norocul!
Mi-a adus Șumi încălțări de campion, să-mi netezească drumul către primărie! Roșii! Să nu mă deoache iepurașii, rațele și vânătorii!
Îți mulțumesc, prieten drag!”
Într-o poză a băgat capul și beizadeaua tâmpă a lui Piedone, care – cu ajutorul PSD-ului – are deja și un mandat de deputat, deși vorbește limba română cam ca prietenul meu din Bobo-Dioulasso.
În acel sfârșit de martie, Șumudică trebuie să fi fost la curent cu „calitățile” lui Piedone, cu apucăturile lui interlope – tropăiau clanurile în jurul borfașului. Dar antrenorul îi era „prieten drag”…
De altfel, „primarul de la Colectiv”, trecut între timp și prin pușcărie, încercase să întoarcă în favoarea sa sosul interlop în care dospea. Așa s-a născut imbecila secvență „Și eu sunt INTERLOP”, asumată de Piedone ca o dovadă a bravurii sale, a șmecheriei de care e în stare.
Sigur că Nicușor Dan, matematicianul, olimpicul de aur, a profitat de scălâmboșenia ideatică a boschetului și punctat elegant, dar tăios: „#Știm toți”.
Între timp, Piedone defila prin piețele Capitalei cu ghetele roșii primite de la Șumudică. Ghete aducătoare de voturi, spera „interlopul”. Că, vorba aia, dacă nici Șumudică ot Gaziantep nu e magnet electoral, cine să mai fie?! Un pârlit de matematician medaliat cu aur pe la Olimpiadele internaționale?!
Când s-a pozat cu candidații Popescu I (Piedone) și Popescu II (beizadeaua neterminată), Șumudică – nume de filisof, totuși – a făcut un pariu: chiar a sperat să aibă doi primari dintr-un foc. Doi primari pe o pereche de ghete roșii. Cine știe când ai nevoie de ei – cu o aprobare, cu o imobiliară… Mai ales că lui Piedone i s-a dus vestea că nu refuză nimic: nici banii arăbești, nici lira turcească…
Dar Șumudică a pariat greșit pe „ăl bătrân” (a mai pariat el greșit și altădată, de se lăsase cu suspendare pe la Federație…). Scorul la alegerile pentru Primăria Capitalei a arătat așa: Nicușor Dan (Dreapta Unită) – 47,94%, Gabriela Firea (PSD) – 22,17%, Cristian Popescu Piedone (PUSL) – 15,14%, Sebastian Burduja (PNL) – 7,79%.
Nici dacă adunai voturile lui Firea, Piedone și Burduja nu-l băteai pe Nicușor!
Candidatul lui Șumudică a avut mai puțin de o treime din voturile primarului în funcție.
„Interlopul” a fost zdrobit de matematician. Ghetele roșii de la Șumudică nu i-au netezit drumul spre Primărie, ci spre ridicol.
Pentru ca Piedone să aibă totuși o șansă, era nevoie de multe perechi de ghete roșii. Vreo 250.000 – cam câte voturi i-au lipsit lui Piedone pentru a-l învinge pe Nicușor. 250.000 x 900 = 225.000.000. Mai clar: 250 de milioane de euro!
Ei, să nu sărim calul (sau cămila): Șumudică nu e chiar Cristiano Ronaldo! A strâns și el bani arăbești, dar nici chiar așa…
Dar nici 250 de milioane nu erau de ajuns: nu toți votanții lui Nicușor s-ar fi vândut pe o pereche de ghete Prada de 900 de euro. Ba chiar aș spune că puțini ar fi făcut-o.
Acum, Șumudică e pariul lui Dan Șucu, patronul Rapidului. Un patron care în primăvară făcea vizite în sediul PNL, fiind măsurat ca posbil candidat al partidului la funcția de primar al Capitalei. Unde l-ar fi înfruntat și pe Piedone, cel ce se plimba țanțoș prin campanie cu ghetele roșii de la Șumudică…
Dar n-a fost să fie, Șucu a rămas la afacerile lui. Și la Rapid, unde a dat chix cu nord-irlandezul Neil Lennon și a trebuit să-l aducă pe nord-bucureșteanul Șumuducă.
Rapid, cu Șucu patron și Șumudică antrenor, joacă vineri seara la Iași. Dar ghetele roșii au rămas undeva în Bragadiru, unde-și are palatele clanul Piedone. Și au mai rămas – ele, ghetele roșii – în mintea oamenilor care sunt prieteni mai mult cu școala decât cu interlopeala. Sute de mii de oameni care nu uită și nu iartă…