Catastrofa economică în care a băgat România guvernarea PSD-PNL în ultimii 3 ani transformă elaborarea bugetului pe 2025 într-o misiune aproape imposibilă. Surse apropiate partidelor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR care discută acum programul viitorului Guvern au menționat, pentru Ziaristii.com, că fără stoparea creșterilor de pensii și a salariilor în sectorul bugetar, România nu poate avea un buget realist. Pur și simplu nu există banii necesari, după ce PSD și PNL au crescut în ultimii ani în mod halucinant cheltuielile publice.
Sunt discuții între partide pentru ca în 2025 să fie înghețate pensiile și salariile. Ar fi posibil ca această responsabilitate să fie asumată de actualul Guvern, care să dea o Ordonanță de Urgență, deși Ciolacu ezită să-și asume răspunderea de a limita dezastrul făcut tot de el.
De asemenea, se discută reducerea numărului de ministere. Ar fi vorba, deocamdată, ca Ministerul Familiei să dispară și să fie înghițit de Ministerul Muncii. De asemenea, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei ar urma să fuzioneze.
Problema e însă că PSD și PNL vor să păstreze toți angajații, ceea ce înseamnă că, de fapt, nu s-ar face nicio eficientizare de costuri!
PSD-ul pretinde să i se dea 7 ministere. PNL ar urma să aibă 4, USR – 3, iar UDMR – 2. Însă momentan nu s-a ajuns la un acord, pentru că se discută și ce ministere urmează să ia fiecare.
Echipele de negociatori discută și programul de guvernare. Din nou, există fricțiuni, pentru că PSD e de acord doar verbal cu reformele și restructurările.
România încheie 2024 cu un deficit de 8% din PIB, situație literalmente catastrofală. Economia a scăzut în ultimul trimestru și este deja de mai mult timp într-o recesiune mascată. Guvernul PSD-PNL n-a reușit să atragă niciun ban din fondurile UE pe intervalul 2021-2027. În plus, s-au pierdut și multe miliarde din fondurile PNRR, deoarece PSD și PNL au refuzat să facă reforma statului român și au protejat pensiile speciale.
Noul Guvern își propune, de principiu, implementarea rapidă a reformelor PNRR, atragerea banilor care n-au fost încă pierduți, restructurarea statului, reducerea cheltuielilor cu banii publici și modernizarea țării.
Este însă extrem de greu de crezut că acest Guvern de coaliție ar putea face așa ceva cu un premier de la PSD.
Coalitia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile trebuie să se unească “în cuget şi în simţiri” pentru formarea unei majorităţi parlamentare confortabile capabile să alcătuiască un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme prin eficientizare şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
Acum după 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, prin reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor s-ar reduce automat si instituțiile publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.