Polonia continuă să se înarmeze în ritm susținut și, în 2024, va aloca armatei 4,2% din PIB. Acest lucru se întâmplă în timp ce se înmulțesc vocile, la nivel internațional, care avertizează că timpul până când Rusia va fi gata de o nouă agresiune a început să curgă deja.
Noul Guvern de la Varșovia, condus de Donald Tusk (66 de ani) – fost președinte al Consiliului European –, continuă politica fostei guvernări PiS de fortificare masivă a armatei poloneze. Aceasta e pe cale să devină cea mai puternică forță din Europa de Est și Centrală, cu perspectiva de a urca între primele trei din Uniunea Europeană (nici Germania nu stă impasibilă, ci a început o reînarmare accelerată).
Polonia are 38 de milioane de locuitori (dublu față de România), iar Germania – 83 de milioane. În discuție, pe plan militar, mai e și Franța, care are 68 de milioane de locuitori, dar care e și putere nucleară (ca și Marea Britanie, de altfel, dar care acum e în afara UE).
Noua coaliție care a preluat puterea la Varșovia va aloca în 2024 nu mai puțin de 4,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, adică 40 de miliarde de euro, din care 22,4 miliarde (56%) vor merge la achiziții și modernizare de armament.
BREAKING:
Poland’s military spending in 2024 will amount to 4.2% of GDP.
The military will receive USD 40 billion, of which 56% will be allocated for equipment modernization and purchases of new weapons systems.
— Visegrád 24 (@visegrad24) January 3, 2024
Aceste mișcări se produc pe fondul creșterii pericolului unui atac al Rusiei asupra Europei de Est. Consiliul German pentru Relații Externe a publicat în noiembrie 2023 un studiu care arată că Putin a trecut economia pe picior de război și e doar o chestiune de timp până-și va face o nouă armată, după ce precedenta a fost distrusă în Ucraina.
„Rusia are nevoie de timp pentru a-și reconstitui forțele armate, iar acest lucru oferă o mică fereastră de oportunitate pentru NATO de a-și întări sistemul defensiv. Alianța Nord-Atlantică are la dispoziție maximum 6 ani să se pregătească pentru a fi capabilă să respingă orice atac rusesc. Depășirea acestui termen de 6 ani crește riscul de război și posibilitatea ca Rusia să atace statele membre“, scrie în raportul citat de jurnalistul Emilian Isailă, pe Spotmedia.ro.
Pentru SUA și țările Europei Occidentale a devenit o chestiune de viață și de moarte să-și revitalizeze industriile de armament, căzute în paragină și uitare după atâtea decenii de pace. Însă situația nu e chiar atât de simplă, pentru că acest răgaz ar putea fi irosit tocmai prin caracteristicile sistemului democratic din lumea liberă. Donald Trump urmează să candideze la Președinția SUA și, dacă va câștiga în luna noiembrie a acestui an, este absolut imposibil de prevăzut ce are de gând să facă. Alegeri sunt și în numeroase state europene, iar ascensiunea unor formațiuni susținute din umbră de Rusia ar putea genera blocaje care să paralizeze pregătirile de apărare.
Studiul emis de Consiliul German pentru Relații Externe avertizează: „Întrebarea pentru NATO și Germania nu mai este dacă vor avea vreodată nevoie să fie în măsură să ducă un război împotriva unei alte țări, ci doar când. În noul său concept strategic, NATO descrie Rusia ca fiind cea mai mare și urgentă amenințare la adresa securității celor 31 de aliați ai săi și pentru stabilitatea din zona euro-atlantică. Spre deosebire de rapoartele anterioare, Alianța nu mai exclude un atac militar rusesc”.
În acest context, România continuă să joace la alibi. Guvernările patronate de președintele Klaus Iohannis au dus țara într-o zonă foarte periculoasă, pe buza incapacității de plată. Pe hârtie, bugetul alocat Armatei pe 2024 va fi de 95 de miliarde de lei (19 miliarde de euro), din care aproximativ 40% (7,6 miliarde de euro) ar urma să meargă la achiziții de armament, potrivit ministrului Angel Tâlvăr (PSD).
De fapt, conform unor dezvăluiri făcute pentru Ziaristii.com de surse din Armata română, banii declarați oficial nu au existat niciodată în realitate. Guvernele au recurs la diverse trucuri pentru a diminua pe ascuns bugetul Apărării. Când s-a declarat că se alocă 2% din PIB, în realitate a fost vorba de circa 1,7%. Diferența a mers la acoperirea unor cheltuieli-căpușă, precum pensiile speciale.
Prima tara care va disprea de pe harta Europei e Românika hotilor si a mafiilor numite partide. Scarbiti de adunaturile mafiote pesedisto-peneliste, 25 % din populatie a plecat si a scuipat in latrina jefuita de criminalii din 1989 si urmasii lro care si-au anexat tara