Presa americană relatează șocată că, după ce a pierdut alegerile pentru al doilea mandat, președintele încă în funcție al SUA, Donald Trump, le-a cerut consilierilor săi, pe 12 noiembrie, o soluție pentru a ataca Iranul! New York Times scrie că Trump i-a întrebat inclusiv pe vicepreședintele Mike Pence, secretarul de stat Mike Pompeo și generalul Mark Milley, șeful Statului Major, dacă se poate executa atacul. Toți cei întrebați au încercat să-l avertizeze că e foarte periculos ceea ce vrea și că riscă să arunce SUA într-un confict de amploare exact când se pregătește să predea puterea către noul președinte, Joe Biden.
Un înalt oficial american a confirmat marți informațiile furnizate de New York Times în ediția sa de luni, 16 noiembrie.
Alegerile prezidențiale din SUA au avut loc marți, 3 noiembrie, iar după câteva zile a devenit clar că Trump a pierdut, iar noul președinte va fi Biden. Cu toate acestea, președintele încă în funcție (în decembrie urmează să se adune Consiliul Electorilor, care-l va desemna pe Biden președinte, iar transferul efectiv de putere se va face peste două luni) și-a întrebat consilierii, pe 12 noiembrie, “dacă are opțiuni pentru a ținit principala bază nucleară a Iranului în următoarele săptămâni”.
Atât consilierii, cât și oficialii de top din administrația americană au încercat să-l frâneze pe Trump: “L-au descurajat pe președinte din a merge mai departe cu o lovitură militară. A cerut opțiuni. I-au oferit scenarii și, în cele din urmă, a decis să nu meargă mai departe”.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că Iranul și-a mărit de 12 ori stocul de uraniu îmbogățit, față de limita maximă admisă prin acordul nuclear din 2015.
Lucrurile sunt însă mult mai complicate și Iranul nu este singurul vinovat în întreaga poveste. În 2015, în cadrul unui acord semnat atunci de SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, dar contestat vehement de Israel, Iranul s-a angajat să-și limiteze programul nuclear care-l apropia de posibilitatea fabricării unei bombe atomice. Din partea Americii, acordul a fost semnat de președintele democrat de atunci, Barack Obama.
Numai că, imediat după venirea sa la putere, noul președinte Donald Trump a decis să dea ascultate cererilor Israelului și a retras SUA din acordul abia semnat, reinstituind unilateral atât sancțiuni împotriva iranienilor, cât și împotriva companiilor din alte țări care mai făceau afaceri cu ei.
În ciuda insistenței cu care mai ales puterile europene au cerut revizuirea deciziei SUA, Trump a rămas pe poziții. Ca urmare, Iranul a decis, la rându-i, să nu mai respecte acordul denunțat de americani și și-a reluat cercetările și producția de uraniu îmbogățit.
Noul președinte american, Joe Biden, a promis că va anula decizia lui Trump de a scoate SUA din acordul cu Iranul. Tocmai de aceea graba lui Trump de a arunca în aer scena politică internațională chiar înainte să iasă din funcție este extrem de periculoasă, pentru că lucrurile pot fi împinse într-o direcție fără întoarcere.
În plus, rămâne în memoria tuturor eroarea majoră din 2003, atunci când SUA a invadat Iraqul în baza unor rapoarte similare privind presupuse facilități nucleare ale regimului Saddam Hussein. Ulterior s-a dovedit că respectivele rapoarte fuseseră complet eronate, iar Iraqul n-avea armament nuclear și nici nu încerca să dezvolte așa ceva.
