Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o strategie de reformare a Spaţiului Schengen. Este propusă finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei, Croaţiei și Ciprului, singurele țări din UE care nu fac parte încă din Schengen.
Documentul a fost transmis deja Parlamentului European și Consiliului UE. Aderarea la Spațiul Schengen este încă un pas spre integrarea deplină a României în Uniunea Europeană.
Vor urma dezbateri în Parlamentul European, precum și negocieri între Comisia Europeană și Consiliul UE. În urma acestora va fi stabilită inclusiv data intrării României în Schengen.
Comisia Europeană a transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Eeuropene un document care prezintă “o nouă Strategie pentru a face cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume – Spaţiul Schengen – mai puternică şi mai rezilientă”, transmite Mediafax, citând un comunicat de presă.
„Restabilirea Spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European şi de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcţionării normale a Spaţiului Schengen. (…) Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre şi între cetăţeni”, arată Strategia Comisiei Europene.
Strategia prezintă măsuri esenţiale pentru susţinerea şi oferirea de compensare pentru lipsa controalelor la frontiere în cadrul Spaţiului Schengen, precum şi acţiuni de creştere a rezistenţei la viitoare provocări.
Comisia Europeană propune:
- „un sistem eficient şi modern de management pentru frontierele externe ale Uniunii Europene”;
- „consolidarea Spaţiului Schengen la nivel intern”;
- „îmbunătăţirea sistemelor de guvernare, pentru a stimula încrederea între statele membre şi pentru o mai bună pregătire în sensul gestionării crizelor”.
Strategia prevede finalizarea extinderii Spaţiului Schengen, astfel încât România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru să beneficieze deplin de sistemul liberei circulaţii.
Comisia Europeană aminteşte că „Bulgaria şi România au primit evaluări pozitive” privind integrarea în Spaţiul Schengen, iar, recent, acest lucru a devenit valabil şi pentru Croaţia.
„Comisia Europeană consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru a da curs acestor evaluări pozitive şi cere Consiliului să ia măsurile necesare astfel încât Bulgaria, România şi Croaţia să devină membre ale spaţiului fără controale la frontierele statelor membre”, subliniază Strategia.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen. De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen şi evaluări privind modul în care a fost gestionată criza pandemiei la nivelul circulaţiei în spaţiul comunitar. În plus, va fi prezentat un „plan pentru situaţii de urgenţă” şi va fi propus un „Instrument de urgenţă destinat pieţei unice”.
Avantajele Spațiului Schengen
În prezent, din Spațiul Schengen fac parte 26 de țări: 22 de membre ale UE, plus Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda. După aderarea României, Bulgariei, Croației și Ciprului, Spațiul Schengen va cuprinde 30 de țări.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni, cu un pașaport sau un card de identitate valabil.
De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru, cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.
Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne. În același timp, armonizează și consolidează protecția frontierelor externe ale zonei.
După intrarea în Spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Ce înseamnă, concret, libera circulație în Spațiul Schengen:
- Călătorii de la vagonul de dormit nu vor mai fi treziţi în miez de noapte pentru controlul documentelor.
- Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor.
- Șoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă.
Odată cu intrarea în clubul Schengen, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Libertatea de mişcare este maximă, mărfurile şi capitalurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani atât pentru turişti, cât şi pentru companiile de transport.
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE.
De asemenea, Schengen ajută statele participante să-și unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.
Nu intram in Schengen. poate doar cu aeroporturile.
La marfuri nici gand. Noi nu putem sa ne protejam piata interna de marfuri de contrabanda.
Numai la legume fructe nu este fiscalizata nici 20% din marfa adusa din Turcia. Ar insemna sa umplem Europa de turcisme.