Una din fabricile românești de muniții va fi extinsă cu banii Germaniei, pentru a mări capacitatea de producție a obuzelor de calibru sovietic și NATO, anunță The Wall Street Journal, citând oficiali atât germani, cât și români. România este una din sursele principale de muniție și armament de tip sovietic pentru Ucraina.
Valerii Gherasimov, șeful Statului Major al Armatei ruse, a acuzat oficial țara noastră că ar fi, după SUA, Marea Britanie și Polonia, a 4-a țară ca dimensiune a ajutorului militar adus Ucrainei. Afirmația a constituit o surpriză și nu prea. Guvernul de la București a fost tăcut în ultimele 10 luni, spre deosebire de altele care au făcut zgomot în jurul armamentului livrat Ucrainei.
Chiar dacă România nu dă muniția ca donație, așa cum procedează ceilalți, livrarea acesteia este fundamentală pentru capacitatea armatei ucrainene de a rezista invadatorilor.
Există o circumstanță specială care a transformat țara noastră în actor important al susținerii militare a Ucrainei. Pe de o parte, Occidentul și-a redus în ultimele decenii, în mod masiv, capacitatea de producție pentru armament și muniție. Tot ce s-a livrat până acum a fost din stocuri, dar acestea încep treptat să scadă, iar procesul de fabricație crește prea lent după atâta timp de scădere.
Pe de altă parte, Ucraina are în continuare un armament predominant de tip sovietic, cu calibre și metode de utilizare diferite. Deși s-a făcut antrenament intensiv pe tipuri de arme NATO și s-au livrat echipamente occidentale, acestea sunt în continuare în minoritate pe front.
România are o industrie de armament care, chiar dacă nu este ultraperformantă, livrează arme de infanterie, mortiere, tunuri, muniție, rachete de inspirație și calibru sovietic – cu care ucrainenii sunt familiarizați.
Conform The Wall Street Journal, proiectul extinderii fabricii care va produce muniție de calibru NATO și muniție de calibru sovietic ar putea fi anunțat la sfârșitul lunii ianuarie. Nu s-a făcut publică nici locația fabricii, nici proprietarul, dar mai mult ca sigur că acesta este statul român, prin Romarm.
Războiul declanșat de Putin a generat și revelația, pentru țările din Europa, că în timp ce Rusia și-a conservat și dezvoltat capacitățile de producție, restul continentului și le-a redus pe ale sale, concentrându-se pe armament de înaltă calitate și eficiență. Dar pe frontul din Ucraina se constată că e un război asemănător cu cele din războaiele mondiale, cu consum enorm de muniție de infanterie și mai ales obuze de artilerie. Cantitatea a devenit mai importantă decât precizia și calitatea. În acest moment, armata ucraineană trage 6.000 de obuze pe zi, în timp ce rușii ajung și la 20-30.000. La apogeul luptelor din zona Donbass, Rusia folosea în două zile mai multă muniție decât întregul stoc al armatei britanice, potrivit analizei Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic.
Nicio altă țară din NATO, în afară de SUA, nu dispune de un stoc suficient de arme pentru a lupta într-un război de artilerie de anvergură sau de capacitatea industrială de a crea astfel de rezerve, spune Nico Lange, fost oficial al Ministerului Apărării al Germaniei. Acest lucru înseamnă că NATO nu ar fi în măsură să își apere teritoriul împotriva unor adversari majori dacă ar fi atacată acum: „Guvernele au redus contractele de zeci de ani, astfel încât companiile au renunțat la liniile de producție și la angajați”.
Asta nu înseamnă că Europa își pune baza doar în România, ci că extinderea fabricii de muniție de la noi din țară face parte dintr-un plan mult mai larg, întreaga industrie de apărare a țărilor UE urmând să fie crescută masiv. Iar între facilitățile vizate se numără și cele românești.
