Despre gâlceava elitei bogate a Bisericii cu lumea. Studiul de caz nr. 2: Facultatea de Teologie din Constanța, la jupân Teodosie Putinistul

Primul episod al investigației noastre jurnalistice, în care prezentăm veniturile și averile acumulate de elita teologică universitară (și nu numai!) a Bisericii Ortodoxe Române, a provocat o oarecare tulburare și câteva reacții adverse în rândul susținătorilor acestei elite. Unii ne-au acuzat că instrumentăm un atac împotriva BOR, că instigăm preoțimea săracă la revoltă, că suntem parte la un fel de „complot împotriva Neamului Românesc” etc.

Despre jignirile suburbane aruncate în capul nostru de „pravoslavnici” ortodocși, deranjați că punem în dezbatere publică averile elitei preoțești a BOR, nici nu mai amintim…

Clarificare esențială: investigația noastră NU este un atac împotriva Bisericii Ortodoxe Române

Cea mai mare eroare pe care o pot comite membrii elitei teologice și administrative a BOR este aceea provocată de un orgoliu demonic, anume de a confunda propria persoană cu Biserica Ortodoxă Română, cu Biserica lui Hristos!

Văzând că averile acestei elite sunt supuse dezbaterii în agora cetății, unii au început (mai mult sau mai puțin mânați de interese personale) să țipe: „Biserica Ortoxoxă Română este atacată!”

Nu, nu BOR este supusă dezbaterii, ci elita (exagerat de) bogată care controlează această Biserică!

O elită care a construit o rețea „inflaționistă” de 14 (!) facultăți de Teologie, entități care au devenit fieful unor „prestatori” de Teologie pe salarii foarte bune, plătite din bani publici, dar care au în activitatea lor universitară rezultate submediocre oglindite în nivelul de pregătire profesională și (mai ales!) duhovnicească al absolvenților acestor facultăți de Teologie.

Gravele probleme morale cu care se confruntă cetatea românească, locuită în majoritate de creștini-ortodocși, reprezintă cea mai evidentă dovadă că mulți dintre preoții și ierarhii Bisericii Ortodoxe Române (cultul majoritar în România) sunt incapabili să ofere credicioșilor lor o călăuzire morală, duhovnicească veritabilă.

Membrii acestei elite bogate a BOR, elită care face obiectul anchetei noastre jurnalistice, pot fi găsiți nu numai în seminariile și facultățile de Teologie, ci și în cadrul administrației bisericești. O administrație numeroasă, puternic birocratizată și – în multe situații – controlată de clanuri de familie și/sau grupuri de interese foarte lumești, concentrată în Centrele Eparhiale, în protoierii, dar și în organizațiile neguvernamentale și în firmele comerciale care funcționează cu binecuvântarea ierarhilor BOR.

De fapt, ne confruntăm cu o elită care tinde să transforme Biserica Ortodoxă Română din spațiul comuniunii în Hristos, într-o instituție care servește interesele lumești ale unora.

La momentul potrivit, vom detalia – folosind informații verificabile, statistice – dezastrul moral în care zace națiunea noastră, o națiune ai cărei membri s-au declarat, la ultimul recensământ, în procent de aproximativ 85,3%, de credință creștină-ortodoxă. Dacă, în temeiul acestui procent, elita care conduce Biserica Ortodoxă Română are pretenția să primească râvnitele alocări bugetare, atunci, tot în temeiul acestui procent, elita asta trebuie să-și asume și dezastrele morale în care se rătăcește națiunea română. O națiune păstorită, repet, în proporție de 85,3% de către ierarhii și preoții Bisericii Ortodoxe Române.

În aceste vremuri tulburate de războiul declanșat de Rusia lui Putin în vecinătatea țării noastre, bântuite de demonul naționalismului filetist promovat de extremiștii de la AUR (inclusiv cu sprijin și binecuvântare de la unii ierarhi, preoți și călugări ai BOR), întunecate de incompetența dregătorilor și rătăcirea poporului, Bisericii Ortdoxe Române îi revine misiunea de a oferi călăuzire, alinare și mustrare locuitorilor cetății românești.

Din confortul unui Mercedes ultimul tip, de sub umbrela de siguranță a unei rezerve bancare de zeci de mii de euro, din prea-plinul a două-trei case proprietate personală și din strălucirea depozitului de aur și a bijuteriilor de familie, NU vei putea să oferi călăuzire, pentru că ești deja orbit de cele lumești pe care le ai cu supra-măsură!

Nici alinare nu vei putea să oferi, pentru că nu cunoști ce înseamnă suferința provocată de lipsuri, aceasta pentru că ai fost ocrotit încă din tinerețea începutului de carieră universitară și ecleziastică, atunci când sistemul te-a recrutat, fiind apoi adăpostit între zidurile de confort și putere ridicate de prietenia cu vreun ierarh și de propria bogăție.

Nici mustrare nu poți să aduci semenilor tăi, pentru că poziția ta în elita bogată a Bisericii și a comunității pe care o păstorești îți anulează orice drept moral de a-i certa pe ceilalți pentru rătăcirile lor.

Prin urmare, a supune dezbaterii agorei românești averile, mecanismele de putere și de influență politică, afacerile lumești ale unora dintre membrii elitei universitare și administrative a Bisericii Ortodoxe Române reprezintă un demers asemănător cu o exorcizare.

Evident, în această elită bisericească există și oameni onești, însă trebuie să ne reamintim că există atât responsabilități individuale, cât și responsabilități colective, astfel că onestitatea personală nu te scapă de responsabilitatea colectivă a castei din care faci parte, atunci când aceasta se rătăcește de la menirea sa spirituală.

Totodată, subliniem faptul că demersul nostru jurnalistic este determinat și de dovezile tot mai clare că la nivelul Patriarhului Daniel și al grupului său de colaboratori apropiați încep să fie înțelese corect semnele timpului. Intervențiile directe sau indirecte ale Patriarhiei Române împotriva unor acțiuni periculoase comise de unii dintre membrii acestei elite – inclusiv de către unii ierarhi, cel mai rătăcit fiind Teodosie al Tomisului – reprezintă contribuții esențiale la poziționarea corectă a BOR față de starea actuală a cetății românești. Acest curaj asumat de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române trebuie consemnat și susținut!

Cum spuneam, vom detalia argumentele noastre la momentul potrivit.

Până atunci, să continuăm acest exercițiu democratic și duhovnicesc și să explorăm veniturile și averile acumulate de elita teologică universitară a Bisericii Ortodoxe Române.

Elita Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ovidius” Constanța

ÎPS prof. univ. dr. Teodosie al Tomisului – 5.600 de euro pe lună

Site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă din Constanța ne informează că ÎPS Teodosie Petrescu este prof. univ. dr. și conducător de doctorat.

În baza de date a Universității „Ovidius” din Constanța am găsit declarația de avere nr. 780/29.10.2021 a ÎPS Teodosie Petrescu, din care aflăm că averea asumată oficial de controversatul ierarh, la nivelul anului 2021, era formată dintr-un teren intravilan, în suprafață de 700 metri pătrați, dobândit în 2014 prin donație, și din veniturile ca profesor universitar și arhiepiscop al BOR.

În perioada 2020–2021 (perioadă afectată de pandemia de Covid-19, chestiune în care ierarhul ortodox al Tomisului s-a implicat provocând puternice controverse), ÎPS Teodosie Petrescu a încasat:

• 158.129 de lei (aproximativ 31.600 de euro, adică 2.600 de euro pe lună) – în calitate de profesor universitar al Facultății de Teologie din Constanța;
• 176.304 lei (aproximativ 35.300 euro, adică aproape 3.000 euro pe lună) – în calitate de Arhiepiscop în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române.

Așadar, slujind BOR, în perioada 2020-2021, ÎPS Teodosie al Tomisului a încasat în total 334.433 de lei, adică aproximativ 67.000 de euro (cam 5.600 euro pe lună), în condițiile în care un ierarh al Bisericii are asigurate gratis, din fondurile eparhiei unde slujește, cazarea, masa, autoturismul, telefonul etc.

Tot în toamna anului 2021, ÎPS Teodosie înregistra datorii la bănci: aproximativ 330.509 lei și 30.978 de euro (un total de aproximativ 97.000 de euro).

În luna ianurie a acestui an, ÎPS Teodosie a câştigat definitiv procesul civil deschis împotriva Universității „Ovidius” din Constanța, al cărei Senat nu-i prelungise continuarea activităţii ca titular la Facultatea de Teologie după vârsta pensionării. Instanța care i-a dat câștig de cauză este Curtea de Apel Constanţa.

Nu știm ce venituri încasează, la acest moment, ÎPS Teodosie pentru slujirea Bisericii Ortodoxe Române și în calitate de profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanța, pentru că nu și-a publicat declarații de avere mai recente. Poate că doar o clarvăzătoare ne-ar putea ajuta să ajungem la această taină…

Pr. prof. univ. dr. Bogdan Moise – o casă și două apartamente cumpărate în 19 ani

Părintele decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța deține o avere de om chivernisit, cel puțin asta reiese din declarația de avere nr. 2639866, completată în data de 14.06.2023.

Părintele Bogdan Moise – unul din oamenii de încredere ai ierarhului Tomisului – are (împreună cu soția) o avere imobiliară formată din:

• un teren intravilan în Constanța (208 mp), cumpărat în anul 2000;
• o casă de locuit în Constanța (139 mp), cumpărată în anul 2000;
• un apartament în București (48,30 mp), cumpărat în anul 2015;
• un alt apartament în București (70,60 mp), cumpărat în anul 2019.

Așadar, în decurs de 19 ani, părintele Moise a cumpărat trei locuințe: o casă în Constanța (cu terenul aferent) și două apartamente în București.

Părintele decan deține și două autoturisme destul de vechi – un Volskwagen Passat (fabricație 2002) și un Hyundai Santa Fe (fabricație 2007).

Decanul Facultății de Teologie din Constanța are credite la bănci – prin credite contractate în 2019 și 2021, cu scadența în 2026 și 2034 – în valoare totală de 434.331 de lei (aproximativ 86.900 euro). Existența unor credite bancare este o dovadă indirectă a puterii financiare, deci și a capacității de achitare a creditelor, pe care o deține cel care și-a asumat împrumutul respectiv.

Din slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele Moise a încasat, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, următoarele sume:

• 166.975 de lei – de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, ca decan al Facultății de Teologie;
• 41.544 de lei – de la Arhiepiscopia Tomisului, ca preot ortodox.

Transformate în euro, aceste venituri însumează 33.400 euro pe an, adică aproximativ 2.800 de euro pe lună, bani încasați pentru slujirea BOR.

Părintele decan Moise Bogdan a fost implicat într-o anchetă penală, fiind acuzat de DNA că „în calitatea de persoană însărcinată de către Senatul Universităţii Constanţa cu verificarea criteriilor de promovare a candidaţilor, a declarat pe proprie răspundere că inculpatul Chiriluţă Bogdan-Florin îndeplineşte criteriile pentru ocuparea titlurilor de lector universitar și respectiv conferenţiar universitar”.

În 20 noiembrie 2018, Curtea de Apel Constanța a decis achitarea părintelui Bogdan Moise pentru acuzația de fals intelectual, instanţa considerând că „fapta nu a fost comisă cu forma de vinovăţie cerută de lege”.

Celălalt inculpat, Chiriluță Bogdan-Florin (fost arhidiacon, fost cadru universitar al Facultății de Teologie Constanța și fost consilier Cultural-Educațional la Arhiepiscopia Tomisului), a încheiat un acord de recunoaștere cu DNA. Încă din 15 noiembrie 2017, Tribunalul Constanţa a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei stabilit între DNA şi inculpatul Chiriluţă Bogdan-Florin și a dispus suspendarea executării pedepsei cu închsioarea de doi ani și trei luni sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere pentru o durată de patru ani.

Părintele prodecan arhimandrit conf. univ. dr. Cosma Costel Mitu – starețul cu 4.000 de euro pe lună

Părintele prodecan al Facultății de Teologie din Constanța, arhimandritul Cosma Costel Mitu, este călugăr și în același timp starețul Mânăstirii „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea Ion Corvin, jud. Constanţa.

Din declarația de avere nr. 2695338 din data de 15.06.2023, rezultă că părintele stareț a încasat, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, următoarele venituri salariale:

• 108.937 de lei – de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, ca prodecan al Facultății de Teologie;
• 102.264 de lei – de la Arhiepiscopia Tomisului, ca vicar administrativ;
• 46.260 de lei – tot de la Arhiepiscopia Tomisului, ca stareț de mânăstire.

În total, părintele prodecan arhimandrit conf. univ. dr. Cosma Costel Mitu a încasat, în slujirea Bisericii Ortodoxe Române, suma anuală de aproximativ 257.500 de lei, adică aproape 51.500 euro (aproximativ 4.300 de euro pe lună).

Părintele stareț prodecan este un supus și apropiat fiu duhovnicesc al ÎPS Teodosie, dar și „produsul” profesional al Universității „Ovidius” din Constanța, unde a absolvit cu brio mai multe specializări: licență în Teologie, master în Drept Canonic și Studii Europene, doctorat în Teologie.

Păstrându-ne obiectivitatea, facem precizarea că există stareți care își donează veniturile salariale (sau o parte din ele) mânăstirii pe care o păstoresc, ceea ce este posibil să facă și prodecanul Facultății de Teologie din Constanța.

Părintele stareț a deținut, ca interimar, funcția de decan până ce părintele Bogdan Moise și-a rezolvat problemele de natură penală din dosarul DNA.

Directorul Școlii Doctorale, preot prof. univ. dr. habil. Claudiu Cotan – trei case

Conform declarației de avere nr. 2500864 din data de 12.06.2023, părintele director prof. univ. dr. habil. Claudiu Cotan deține în proprietate (singur și împreună cu soția) trei terenuri:

• un teren intravilan în suprafață de 462 mp, localizat în Brașov, cumpărat în 2006;
• un teren intravilan în suprafață de 777 mp, localizat în Domnești (județul Ilfov), cumpărat tot în 2006;
• un teren agricol în suprafață de 400 mp, localizat în stațiunea Costinești (Constanța), cumpărat tot în anul 2006.

Se pare că 2006 a fost un an bun pentru investițiile imobiliare ale părintelui Cotan…

Familia părintelui director Claudiu Cotan are în proprietate și trei case:

• o casă de locuit în Brașov (330 mp), a cărei construcție a fost finalizată în anul 2011;
• o casă de locuit în București (66 mp), dobândită prin donație în anul 2006;
• o altă casă de locuit în București (61 mp), cumpărată în anul 2017.

Mobilitatea părintelui Cotan este asigurată de un autoturism Ford mai vechi, fabricat în 2007, dar și de un autoturism Mazda destul de nou, fabricat în 2021.

Părintele director al Școlii Doctorale a Facultății de Teologie din Constanța dispune de o rezervă financiară depusă la bancă în valoare de 69.740 de euro, contul fiind deschis în anul 2019.

Părintele Cotan are însă și o datorie la bancă printr-un credit în valoare de 129.000 de lei (circa 26.000 de euro), contractat în 2017 și care este scadent anul acesta.

Veniturile salariale ale părintelui Cotan, în perioada iunie 2022 – iunie 2023, au fost următoarele:

• 115.265 de lei – de la Universitatea „Ovidius” Constanța, ca profesor;
• 16.947 de lei – de la aceeași universitate, ca director de școală doctorală;
• 32.406 lei – de la Parohia „Delea Noua”, ca preot.

În total, din slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele director prof. univ. dr. habil. Claudiu Cotan a încasat suma anuală de 164.618 lei, adică aproximativ 33.000 de euro (2.700 de euro pe lună).

Părintele conf. univ. dr. Corneliu-Dragoș Bălan, directorul Departamentului de Teologie Biblică și Sistematică – casă, apartament, 3.300 de euro pe lună

Conform declarației de avere nr. 2550515 din data de 12.06.2023, părintele Corneliu-Dragoș Bălan are o avere imobiliară formată din:

• un teren intravilan în orașul Ovidiu, județul Constanța (411 mp), dobândit împreună cu soția prin cumpărare, în anul 2013;
• un apartament în Constanța (55 mp), cumpărat în 2007;
• o casă de locuit în orașul Ovidiu (206 mp), a cărei construcție a fost finalizată în anul 2016, în coproprietate cu soția.

Mobilitatea părintelui director de departament este asigurată de două autoturisme: un Seat Cordoba, ceva mai vechi (fabricat în 2009), și un Skoda Superb nou (fabricat în 2021).

Părintele Bălan are în bancă o rezervă financiară de 38.575 de euro, dar are și un credit de 56.230 de euro, contractat în 2007 și scadent în 2037.

În perioada iunie 2022 – iunie 2023, părintele director Bălan a încasat următoarele venituri salariale:

• 169.768 de lei – de la Universitatea „Ovidius” Constanța, în funcția de conferențiar titular;
• 28.511 lei – de la biserica Sf. Spiridon din Constanța, ca preot.

În total, din slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele Bălan a încasat un venit anual de aproximativ 198.300 de lei, adică aproape 39.700 de euro (aproximativ 3.300 de euro pe lună).

În anul 2020, părintele Corneliu-Dragoș Bălan s-a confruntat cu recidiva unui cancer rinofaringian ce părea a fi fost vindecat cu un an în urmă. La acel moment, colegii din Universitatea „Ovidius” Constanța lansau public un apel umanitar: „Unul dintre profesorii noștri din Universitate, preotul Bălan Corneliu Dragoș (39 de ani), conferențiar titular la Facultatea de Teologie din cadrul Universității «Ovidius», a fost diagnosticat, anul trecut, cu cancer rinofaringian, pe care l-a tratat cu chimio și radio-terapie, iar rezultatele păreau pozitive. Totuși, în urmă cu câteva luni, după noi investigații, s-a descoperit o tumoră malignă în sinusul cavernos, o zonă extrem de sensibilă și imposibil de operat prin metoda clasică. În aceste condiții, după ce mai multe clinici din străinătate și-au declinat competența, a apărut o posibilitate de operație minim invazivă, cu laser, la o clinică din Bonn, Germania, însă costurile nu sunt deloc mici: 62.800 de euro. În acest sens, considerăm că un ajutor din partea noastră, cât de mic, poate contribui pentru completarea sumei și, în final, pentru a-i reda o viață normală alături de cei dragi. Vă mulțumim anticipat! Cont: Corneliu Dragoș Bălan – RO65BRDE140SV22075721400″.

Nu cunoaștem detalii despre starea de sănătate a părintelui Bălan, dar ne exprimăm speranța că a fost învingător în lupta cu cancerul și îi dorim multă sănătate!

Părintele prof. univ. dr. habil. Nicușor Tucă, directorul Departamentului de Teologie Practică – 5 locuințe + fiul coleg de catedră

Declarația de avere nr. 2496480 / 09.06.2023 ne spune că părintele director Tucă deține două terenuri intravilan, după cum urmează:

• un teren intravilan în Constanța (1.131 mp), cumpărat în 2008;
• un teren intravilan în orașul Ovidiu, județul Constanța (959 mp), cumpărat în 2020.

În declarația de avere a părintelui prof. univ. dr. habil. Nicușor Tucă sunt indicate 5 locuințe:

• un apartament în Constanța (50 mp), cumpărat în 1997;
• un apartament în Constanța (tot de 50 mp), cumpărat în 2018;
• un apartament în Constanța (45 mp), dobândit în 2021 prin donație;
• o casă de locuit în Constanța (210 mp), cumpărată în 2001;
• un apartament în București (61 mp), cumpărat în 2011, la care, în mod ciudat, părintele director este trecut cu o „cotă parte de 1/1%” (aducă îl dține integral), dar la „titular” este trecut fiul acestuia, Petre Octavian Tucă.

La primele patru locuințe, cele din Constanța, părintele decan are o „cotă parte de 1/2%” (fiind, probabil, în coproprietate cu soția).

În data de 24.03.2022, averea părintelui director Tucă a fost completată cu veniturile încasate prin vânzarea unui teren intravilan către o societate comercială, suma declarată de părintele Tucă fiind de 1.150.000 de lei, adică aproximativ 230.000 de euro.

Părintele prof. univ. dr. habil. Nicușor Tucă deține rezerve financiare, constituite din depozite bancare și conturi curente în bănci (toate deschise în anul 2022), în valoare de 1.578.000 de lei (aproximativ 315.600 de euro) și de 8.200 de euro, adică un total de 323.800 de euro.

În perioada iunie 2022 – iunie 2023, părintele Tucă a încasat următoarele venituri:

• 176.769 de lei – de la Universitatea „Ovidius” Constanța, în calitate de profesor;
• 35.054 de lei – de la Arhiepiscopia Tomisului, Parohia „Sfinții Trei Ierarhi”, în calitate de preot.

În total, în slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele director Nicușor Tucă a încasat un venit anual de 211.823 de lei, adică aproximativ 42.400 euro (puțin peste 3.500 euro pe lună).

Din declarația de avere a părintelui Tucă rezultă încă două aspecte interesante legate de membrii familiei sale.

Astfel, soția părintelui, Tucă Mirela Anișoara, este angajată în funcția de asistent social la Parohia „Sfinții Trei Ierarhi”, unde soțul slujește ca preot. Ea a încasat un venit anual de 22.109 lei (un venit modest, de aproximativ 1.800 de lei lunar).

Fiul părintelui director, Tucă Petre Octavian, este indicat în declarația de avere, unde se precizează că pe lângă veniturile încasate ca arhitect, acesta a încasat și 8.395 de lei de la Universitatea „Ovidius” Constanța.

Pe site-ul universității afăm că Tucă Petre Octavian a fost declarat admis, în luna mai a acestui an, la concursul de ocupare a postului de asistent universitar (pe perioadă determinată), la disciplinele Teologie Liturgică și Artă Creștină, în cadrul Departamentului Teologie Biblică și Sistematică, aflat în coordonarea colegului părintelui director Tucă, anume a părintelui conf. univ. dr. Corneliu-Dragoș Bălan. Astfel că, din data de 29  iunie 2023, când Senatul Universității „Ovidius” Constanța a validat rezultatele concursului, Tucă junior are onoarea să fie coleg de serviciu, la Facultatea de Teologie din Constanța, cu propriul tată, Tucă senior.

Părintele Lect. univ. dr. Iosif GYULAI-MUREȘAN, directorul Departamentului de Artă Sacră și Teologie Didactică – două case și patru mașini

Conform declarației de avere nr. 2573583 din data de 13.06.2023, părintele Gyulai-Mureșan are o avere imobiliară formată din:

• un teren intravilan în Constanța (250 mp), cumpărat în 2006 (în coproprietate cu soția);
• o casă de locuit în București (96,11 mp), cumpărată în 2000 (în coproprietate cu soția);
• o casă de locuit în Constanța (157,62 mp), a cărei construcție a fost finalizată în anul 2008 (în coproprietate cu soția).

Mobilitatea părintelui director este asigurată de patru autoturisme: Opel Vectra C (fabricat în 2003), Mercedes Benz (fabricat în 2012), încă un Mercedes Benz (fabricat în 2015) și un Peugeot 208 (fabricat în 2021), toate cumpărate.

Părintele director lect. univ. dr. Iosif Gyulai-Mureșan are două credite în bănci: unul în valoare de 24.900 de euro (contractat în 2006 și scadent în 2031) și unul în valoare de 14.700 de euro (contractat în 2019 și scadent în 2024).

În perioada iunie 2022 – iunie 2023, părintele director Gyulai-Mureșan a încasat următoarele venituri:

• 141.192 de lei – de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, ca director departament;
• 32.077 de lei – de la Arhiepiscopia Tomisului, ca preot slujitor.

În total, în slujirea Bisericii Ortodoxe Române, părintele Iosif Gyulai-Mureșan a încasat un venit anual de 173.269 de lei, adică în jur de 34.700 de euro (aproape 2.900 de euro pe lună).

Părintele Gyulai-Mureșan a încasat venituri și din cedarea folosinței unor bunuri (din chirie), în valoare de 22.869 de lei (aproape 4.600 de euro).

VA URMA

CITIȚI ȘI:

* Elita bogată care conduce Biserica Ortodoxă Română. Studiul de caz nr. 1: Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” București