Este clar că episodul cu Georgescu – care putea să se desfășoare mai demult, dată fiind perioda comiterii faptelor – este o restartare a acestuia. Pentru că-n târguri trebuia să ceară de la ”oamenii lui” mărunțiș să cumpere pentru imagine o perjă, a fost readus la varianta mai comodă și mai puțin costisitoare pentru AUR a întâlnirilor săptămânale cu susținătorii, pentru a ține lumea cu ochii în televizoare.
Dincolo de agitațiile cu Ciobaniada și cu Georgiliada, lucrurile cele mai importante și mai grave se petrec în instituțiile ce gestionează România. Când încă nu avea șosetele bine trase, președintele Nicușor Dan a anunțat că-l desemnează ca premier pe Siegfried Mureșan. Dacă-l desemna de la prima propunere se scuteau trei luni de criză, pentru că situația la votul din Parlament este aceeași.
Președintele l-a desemnat acum pe Mureșan recurgând la încă un act mizerabil, comparabil cu cel din episodul Veștea, pentru a-l împinge în spațiul public pe desemnat deja cu un handicap, al celui care a cerut timp de gândire ș.a.m.d.. S-a depăști momentul, dar președintele l-a lungit ca pe ciorapi: abia luni a apărut decretul. Adică, te-am luat ca din oală, deși ar fi trebuit să avem o discuție ca între persoane responsabile, căci nu e vorba de un aprozar; apoi, după ce ai acceptat, am plecat să-mi trag șosetele și să te las să discuți din poziția de desemnat declarat nedesemnat legal. Încă o porcărie ce umple panoplia acestui președinte.
Doar că matematicianului iar nu i-au ieșit calculele: voind să-i pună în dificultate pe liberali și pe candidatul lor, a ajuns să-i pună iar în cofă pe PSD-iști. Fiindcă acum, dacă nu trece Guvernul, vine junk-ul, deja anunțat. Cine e de vină? Cine a dat jos Guvernul! Adică: președintele, PSD, AUR și mărunții extremiști în căutare de reafiliere.
Au început presiunile pe Siegfried Mureșan pentru a se retrage, pentru a nu apărea a doua nominalizare căzută la vot. Bine face că nu vrea! Se fac presiuni pentru discuții cu PSD. Să ce? PSD se duce-n cap, acolo unde merită, după tot ceea ce a făcut, de la devalizarea bugetului la falsificarea alegerilor parlamentare și prezidențiale și la destituirea propriului guvern. Vedeți vreo forță politică mai antinațională decât PSD? Da, sigur, văd și eu: AUR, SOS ș.a.m.d., dar o formațiune care să producă atâtea avarii în așa de scurt timp, pentru că are puterea, nu există în România acum. Și continuă să facă acest lucru, pentru că are complexul politico-mediatic cu spălătoriile de creiere Antena 3, RTV, Realitatea și, pe anumite emisiuni, B1. Mai nou, a pus mâna și pe TVR (prin AUR), și pe Radio România.
Ce se întâmplă acum? După patru luni de agitații, cei ce au dat jos Guvernul nu pot înțelege că au pierdut jocul politic. Nu vorbim de România, care a pierdut din cauza acestei crize, ci de actorii politici care au căutat doar capital politic în această criză. După guguțeria cu Veștea, vor ca Mureșan să fie un al doilea Tomac, pentru ca desemnarea lui să nu se numere. Iar Mureșan, prea puțin infectat de izul politicii dâmbovițene, merge la vot și bine face.
Ce se va întâmpla acolo? Cred că doar dacă PSDAUR își va scoate parlamentarii din sală nu va trece Guvernul, pentru că sunt mulți parlamentari de unică folosință ce nu vor să-și încheie mandatele la jumătate. Dar, dacă vor fi acolo și vor vota cu toții împotrivă, vor fi vinovații junk-ului, așa cum este corect să fie considerați.
Ce se mai vehiculează acum? Se flutură iar indispensabila persoană Cătălin Predoiu în viitoarea formulă guvernamentală. În cazul acesta, PNL are de ales: ori scapă de acest trădător, ori își trece în statut că orice formulă de guvernare ar avea-o vreodată se va contura în jurul lui. Poate îl și sanctifică.
În concluzie, observ o schemă tipic estică: orice s-a întâmplat în ultimul timp, se dorește ca lucrurile să fie reluate ca și cum azi ne-am văzut întâia dată. Nu contează acțiuni, avarii, pierderi ș.a.m.d.. Hai, din nou, mâna peste țară, că nu se poate altfel! Din nou cu Predoiu, din nou cu Georgescu purtat spătămânal la poliție, din nou cu Simion, din nou cu Grindeanu, cu Olguții… ”căci toți iubim țărișoara asta!”. Mereu de la capăt, pentru că pierderile nu le plătesc ei, ci noi.
De aceea, consider că trebuie s-o luăm de la capăt, dar cu anticipate. Toți cei ce ne propun acum aceste reconcilieri, vânzându-ne calcule, sondaje și povești despre indispensabile, se tem de adevărata luare de la capăt: anticipatele.