Președintele român Klaus Iohannis se află în vizită la Washington, unde marți seară a fost primit la Casa Albă de președintele american Joe Biden. Deplasarea sa poate fi pusă în contextul negocierii pe care o încearcă pentru a obține, totuși, o funcție înaltă după ce îi expiră mandatul, explică profesorul Valentin Naumescu, expert în relații internaționale. A devenit clar că Iohannis nu va fi secretar general al NATO, așa cum își dorea, dar își folosește candidatura pentru a negocia o altă poziție pentru sine, la schimb cu votul pe care ar urma să-l dea pentru olandezul Mark Rutte la NATO.
În orice caz, România nu va bloca alegerea olandezului Mark Rutte ca nou secretar general al NATO la summitul care urmează să se țină la Washington, estimează expertul Valentin Naumescu. Dar asta nu înseamnă că Iohannis nu va trage de candidatura sa, în care s-a autopropus șef al NATO, și mai ales de votul României, până după alegerile europarlamentare. El mizează pe obținerea unei compensații reprezentând o funcție grasă în cadrul Uniunii Europene.
Mai jos, analiza lui Valentin Naumescu, unul dintre cei mai importanți specialiști de politică externă și relații internaționale pe care-i are România.
„Este posibil ca președintele Iohannis să încerce să tragă de candidatura lui fără prea multe șanse la NATO până după 9 iunie, pentru ca în săptămânile de după alegerile europene să negocieze pe două planuri, NATO și UE, și să obțină eventual o poziție compensatorie semnificativă la UE“
„Mark Rutte va fi, cel mai probabil, noul secretar general al NATO. Cu siguranță, România nu va bloca realizarea consensului la Summit-ul Alianței din 9-11 iulie, de la Washington, când se va face anunțul public.
Dar este posibil ca președintele Iohannis să încerce să tragă de candidatura lui fără prea multe șanse la NATO până după 9 iunie, pentru ca în săptămânile de după alegerile europene să negocieze pe două planuri, NATO și UE, și să obțină eventual o poziție compensatorie semnificativă la UE. Majoritatea membrilor europeni ai NATO sunt și state membre ale UE. Inclusiv de votul României va depinde adoptarea deciziilor luate prin unanimitate în Consiliul Nord-Atlantic și în Consiliul European.
România are argumente serioase pentru o poziție importantă în organizațiile occidentale, dar mai sunt și alții care au argumente puternice. Dacă nu va fi la NATO, nu exclud ca România, prin președintele Iohannis, să obțină în cele din urmă o poziție relevantă la UE.
Dacă nu obține nimic nici la NATO, nici la UE, atunci președintele Iohannis ar ieși destul de șifonat din acest demers neuzual de anunțare a unei candidaturi publice la nivel internațional.“
Un mijloc ideal de a isca o diaree de bla-bla-uri pe siteutilr de slugi HiHiNews, Geme4, Zoaie.comă s.a. stireuri cenzuroase in solda mafilotilor. Plus logoreea clasica de la A3, Gigi24, RTV si alte latrine mass mediatice