BREXIT. Bo-Jo, încă o lovitură în moalele capului: Parlamentul britanic îi respinge planul cu alegerile anticipate

Premierul britanic pare condamnat la „încasat” lovituri din partea principalului său adversar, care se opune de ceva vreme ieşirii Marii Britanii din UE, în absenţa unui acord: Parlamentul. În această după-amiază, aleşii din Camera Comunelor l-au lovit din nou în moalele capului pe cel poreclit „Bo-Jo”. „Meciul” Brexit continuă.

Parlamentarii britanici au respins luni organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie, în timp ce premierul Boris Johnson nu a reuşit să obţină sprijinul majorităţii de două treimi în Parlament, relatează Reuters.

Aproximativ 299 de parlamentari au susţinut moţiunea pentru alegeri anticipate, din cele 434 de voturi de care avea nevoie Johnson.

Liderul conservator speră ca până la acea dată să obţină adoptarea în Parlament a textelor necesare pentru punerea în aplicare a acordului de Brexit, convenit în urmă cu zece zile la Bruxelles.

Cum l-a „lucrat” opoziţia

Cărțile de joc s-au schimbat radical. Opoziția nu dorește ca Johnson să candideze la alegeri cu acordul său pentru Brexit, validat deja de UE.

De aceea, democrat-liberalii și naționaliștii scoțieni au contraatacat cu o ofertă care l-a încurcat pe primul ministru. Aceștia au fost dispuși să își dea voturile pentru un proiect de lege care ar anula, o singură dată, Legea Mandatului Parlamentar Fix, care ar avea nevoie de o majoritate simplă pentru aprobare.

Dar oferta era legată de o condiție care perturba planurile lui Johnson: Opoziţia a cerut la schimb Guvernului să paralizeze procesarea acordului Brexit și dezbaterea să nu fie reluată decât după alegeri.

Boris n-a „muşcat” momeala

Ar fi echivalat practic cu un al doilea referendum, deoarece ar fi permis liberal-democraților și naționaliștilor scoțieni să facă o campanie puternică împotriva Brexit-ului chiar în interiorul campaniei electorale pentru noul Parlament.

Şi Partidul Laburist, principalul opozant al Conservatorilor lui „Bo-Jo”, a dat semne că ar putea susţine un astfel de plan.

Însă Boris Johnson nu putea accepta. Era ca şi cum s-ar fi condamnat singur la urne: risca să pierdă şi alegerile, şi Brexit. Aşa că s-a mulţumit cu decizia ca Parlamentul să-i respingă cererea de alegeri anticipate.

Nu mai acceptă altă amânare

Abținerea Partidului Laburist a fost decisivă pentru a zădărnici planurile liderului conservator, care a eșuat deja în două încercări anterioare.

„Nu voi permite această paralizie!”, a spus Johnson imediat ce a aflat de eșecul noii sale încercări privind alegerile anticipate.

„Această Cameră nu poate avea mai mult timp pentru a ţine poporul britanic ostatec”, a reacţionat el mai dur, fără a impresiona Opoziţia.

Ore mai devreme, îi adresase o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în care îl informează că acceptă prelungirea Brexit-ului, dar că nu va permite mai multe întârzieri peste 31 ianuarie.

Strategia Conservatorilor: Boris a obţinut un acord cu UE

Aprobarea Bruxelles-ului pentru o „extindere” de trei luni pentru Brexit a fost primită cu un amestec de reproșuri și ușurare în Palatul Westminster. Boris Johnson a fost nevoit să-şi mănânce propriile sale cuvinte („mai bine mort decât într-un șanț”) și a trebuit să ceară extinderea Brexit, în conformitate cu o lege adoptată de majoritatea parlamentară.

„Primul ministru a realizat ceea ce părea imposibil: asigurarea unui nou acord și a propus un calendar care ne-ar fi permis să ieșim din UE pe 31 octombrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Johnson intenționează să folosească acest argument ca armă electorală, în ciuda faptului că nu a putut să îndeplinească promisiunea cu care a ajuns la putere. Partidul Conservator continuă să profite de încrederea publicului în Boris ( 32% din intenția de vot pentru Partidul Conservator, potrivit ultimului sondaj de către YoyGov, comparativ cu 22% din Partidul Laburist, 19% din Partidul Liberal Democrat).

Mai ţine planul cu al doilea referendum?

Ideea alegerilor anticipate se potrivește atât conservatorilor, cât și democraților liberali, dornici să-și valorifice ascensiunea în urne, precum și naționaliștilor scoțieni, care au recâștigat teren în numele Brexit-ului și aspiră să dea un impuls unui nou referendum de independență.

Indecizia lui Jeremy Corbyn, liderul laburiştilor, a slăbit însă strategia celui de-al doilea referendum.

„Am încercat de nenumărate ori, dar Corbyn a fost mereu pierdut în spaţiu și nu am reușit să obținem o majoritate”, a declarat liderul liberal-democrat Jo Swinson, când a explicat schimbarea strategiei partidului său: un al doilea referendum la alegerile anticipate din 9 decembrie (propunând direct revocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona).

Europa a mai dat o şansă Marii Britanii

Toate ţările UE au convenit săptămâna trecută asupra necesităţii unei a treia amânări a Brexitului, pentru data de 31 ianuarie 2020, cu scopul de a evita o ieşire nereglementată a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Cele 27 de state UE s-au pus de acord să ia o decizie asupra subiectului prin procedură scrisă, fără a fi necesară convocarea unui summit.