Acasă Diaspora Boris BREXIT. Europa, lovită în plin după victoria conservatorilor în Marea Britanie....

Boris BREXIT. Europa, lovită în plin după victoria conservatorilor în Marea Britanie. Liber la haosul tip Catalunya!

Potrivit primelor sondaje la ieşirea de la urne, Partidul Conservator al premierului Boris Johnson a câştigat alegerile parlamentare din Marea Britanie de o manieră categorică. O viitoare majoritate parlamentară confortabilă pentru „Bo-Jo” va deschide calea unui Brexit rapid, pe 31 ianuarie 2020, aşa cum a promis actualul şi viitorul prim-ministru. Odată cu asta, Uniunea Europeană primeşte în plin o lovitură dură, pe care nimeni nu ştie acum cum s-o gestioneze.

UE priveşte alegerile din Regatul Unit ca și cum ar fi rezultatul unei crize politice într-o țară terță, dar cu consecințe atât de importante pentru clubul european de parcă ar fi avut loc într-una dintre ţările Euiopei uniet.

Cei 27 de membri ai UE vor cunoaște rezultatele în ultimul summit al anului, de la Bruxelles, dar apar deja primele îngrijorări legate de impactul devastator pe care l-ar putea avea asupra Europei ruptura de Marea Britanie.

În orice caz, incertitudinea este la locul ei deoarece, cu sau fără părăsirea Europei de către Regatului Unit, relația chinuitoare dintre Bruxelles și Londra va continua, cu toate scenariile posibile expuse la noi turbulențe.

Ce va fi diferit pe 1 februarie 2020

Victoria categorică a premierului Johnson va duce, dacă acesta își păstrează promisiunile, la ieșirea Regatului Unit din UE la 31 ianuarie. Pentru a realiza acest lucru, Johnson trebuie să obțină o majoritate suficientă în Parlament pentru a aproba acordul semnat cu cei 27 de parteneri ai Uniunii, în octombrie.

Acest pact l-a înlocuit pe cel obținut de fostul premier, Theresa May, care a fost respins de trei ori de parlamentul de la Westminster. De asemenea, Parlamentul European ar trebui să își dea consimțământul, deși, în acest caz, există o majoritate clară pentru a nu împiedica un Brexit rapid.

Dacă Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie, pe 1 februarie nimeni nu va observa nimic, în afară de europarlamentarii britanici, care își vor părăsi locurile în Parlamentul European, sau de judecătorii britanici ai Curţii Europene de Justiţie (CEJ), care îşi vor pierde toga la Luxemburg, sediul instanţei europene.

Cu excepția modificărilor instituționale, acordul de ieșire prevede menținerea status quo-ului cel puțin până la 31 decembrie 2020. Libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului este garantată în acea perioadă între cele două părţi ale canalului englez. Dar calmul acesta nu va fi altceva decât un armistiţiu de scurtă durată.

Timp foarte scurt pentru alte acorduri

Apariţia perioadei de tranziție a fost planificată pentru a permite liderilor de la Bruxelles și Londra să negocieze un acord privind viitoarea relație politică, comercială și diplomatică dintre UE și Regatul Unit.

Dar bătăliile de la Westminster au mâncat aproape jumătate din acea perioadă (care a fost de 21 de luni, din martie 2019 până în decembrie 2020) și acum va dura doar 11 luni, dacă plecarea UK are loc pe 31 ianuarie 2020.

Bruxelles-ul a avertizat deja că este practic imposibil să negociezi un acord comercial într-un timp atât de scurt. Și că, după toate probabilitățile, va fi necesară o prelungire (unul sau doi ani), pe care Londra trebuie să o solicite cel târziu pe 30 iunie 2020.

Boris Johnson a dat asigurări în timpul campaniei electorale că nu va solicita această prelungire, ceea ce înseamnă ca anul viitor cele două părți să se poată întâlni din nou înaintea prăpastiei.

Revine panica?

Focul şi haosul ar putea ajunge în tot mai multe oraşe de pe continent, prin „contaminarea” din Catalunya

„Este posibil ca nebunia să se repete și ca riscul unei rupturi brutale de UE să se întoarcă după data oficială a Brexit”, avertizează o sursă diplomatică.

Dacă Londra nu solicită prelungirea și acordul comercial nu va fi închis la timp, la 1 ianuarie 2021, UE și Regatul Unit s-ar întâlni din nou în scenariul care a fost evitat în 2019, cu frontierele și sectoarele economice prăbușite în faţa panicii.

Cele două prelungiri anterioare ale acordului pentru Brexit au provocat deja o ciocnire între membrii UE, cu președintele francez, Emmanuel Macron, din ce în ce mai reticent să prelungească o amânare.

În plus, Johnson a început deja deconectarea de UE imediat ce a ajuns la putere, în iulie anul trecut.

Ursula von der Leyen

Premierul a dat ordin ministerelor și diplomaților săi să înceapă retragerea din grupurile de lucru ale Consiliului de Miniștri al UE. Apoi, a refuzat să numească un candidat britanic la noua Comisie Europeană, prezidată de Ursula von der Leyen de la 1 decembrie.

Comisia a deschis un dosar disciplinar împotriva Londrei pentru refuzul numirii unui comisar. Iar conflictul ar putea să ia amploare dacă Brexit nu are loc la 31 ianuarie și Londra refuză să se reintegreze complet în instituții. Cu alte cuvinte, o Mare Britanie nici în interior, nici în exterior, dar aceeași durere de cap pentru UE.

Referendum, dar unde?

Jeremy Corbyn

Opoziția laburistă condusă de Jeremy Corbyn promitea un al doilea referendum privind Brexit-ul, pentru a ratifica sau anula ieșirea aprobată în plebiscitul din 2016. Probabilitatea acesteu unei a doua runde este acum aproape nulă, după victoria zdrobitoare a Conservatorilor.

Însă Bruxelles-ul suspectează că, chiar și așa, alegerile de joi ar putea fi preludiul altor consultări care ar putea destabiliza Regatul Unit și ar acționa ca un „model” de instabilitate pentru alte țări ale UE.

Guvernul Scoției și-a anunțat deja intenția de a convoca un nou referendum pentru independență, dacă Regatul Unit va părăsi UE. Tensiunea teritorială va fi evidentă, deoarece, în Scoția, susținătorii continuării în UE au obținut 68% din voturi la referendumul din 2016. Și în Irlanda de Nord, unde tentația de a se reuni cu Republica Irlanda începe să prindă contur, Brexit a pierdut și el, cu doar 44,2% din voturi.

Bruxelles-ul s-ar putea vedea în fața turbulențelor dintr-o țară mare din Europa și, în cazul extrem al rupturii dure, cu noi state afectate de cazul Marii Britanii. O posibilitate care se preocupă, din motive interne, parteneri precum Spania, Franța sau Italia, unde în mai multe regiuni au apărut mișcări centrifuge care aspiră, de asemenea, la independență și integrarea ulterioară în Uniunea Europeană.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Rezultate alegeri Marea Britanie: Boris Johnson câștigă zdrobitor! O majoritate de plus 42 de locuri

* Uimitoarea poveste a româncei care şi-a întâlnit fiul, după 17 de ani, într-un platou de televiziune

* BREXIT: Boris şi cazul copilului dormind pe jos, în aşteptarea unui pat de spital, arată că nimeni nu câştigă în alegerile din Marea Britanie

* Secția Specială, tot mai aproape de cimitir! După retragerea Adinei Florea, CSM renunță să mai pună un șef

* De ce decizia lui Iohannis de retragere a medaliei lui Năstase e cea mai bună veste pentru România din 2019?

* Năstase, un penal afectat, îl amenință pe Iohannis cu procese dacă-i retrage decorația

* Arafat are avocat! PSD-istul Ciolacu încearcă să-l convingă să nu emigreze

* Arafat amenință că pleacă din România! Vela de la Interne abia așteaptă: “nu e centrul universului”

* Tremură pantalonii pe Ciolacu în fața anticipatelor: „De ce să facem că nu e criză?”

loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Modifică Setările