S-au disputat deja jumătate dintre meciurile din „optimi”, cunoaștem primele două „sferturi” la Euro 2024: Spania – Germania și Anglia – Elveția. Doar Italia lipsește pentru a avea un cvartet de campioane mondiale, dar Elveția s-a arătat a fi mult mai puternică. Calificarea Angliei a fost una de poveste, iar salvarea i-a venit de la numele mari și obosite: Bellingham și Harry Kane.
E incredibil de mult suspans la Euro 2024! Toate meciurile au parte de unele ingrediente din rețeta de mare interes: echilibru, răsturnări de scor, goluri spectaculoase sau marcate în minutele adiționale, alte goluri anulate de video-arbitraj… Am avut parte, deja, și de primul meci decis în prelungiri, le așteptăm pe cele tranșate la penalty-uri.
„Optimile” jucate deja
Elveția – Italia 2-0: Freuler (37), Vargas (46).
Germania – Danemarca 2-0: Havertz (53 – din penalty), Musiala (68).
Anglia – Slovacia 2-1: Bellingham (90+5), Kane (91) / Schranz (25).
Spania – Georgia 4-1: Rodri (39), Fabian Ruiz (51), Nico Williams (75), Olmo (83) / Le Normand (18 – autogol).
Elveția – Italia 2-0. „Vecinii din munți” au devenit coșmarul italienilor. Mai mult de jumătate au origini africane, hispanice sau balcanice
Italia era furioasă: Elveția le „furase” calificarea directă la Campionatul Mondial din Qatar (2022), trimițându-i în fatalul baraj cu Macedonia de Nord (0-1), pe un culoar pe care-i aștepta și Portugalia. „Optimea” de sâmbătă, de la Berlin, era cea mai bună ocazie pentru revanșa italienilor în fața elvețienilor, după doi ani și jumătate.
Dar o revanșă o poți lua dacă joci, nu vine de la sine! Or, squadra azzurra a arătat o totală neputință. Una care explică modul chinuit în care a trecut de preliminarii: locul 2 în Grupa C, la 6 puncte în urma Angliei și la egalitate cu Ucraina, cu care putea pierde în ultima etapă (0-0 la Leverkusen) dacă arbitrul dădea penalty în ultimul minut…
Aceeași neputință a însoțit Italia la turneul final din Germania, unde a fost condusă de Albania din secunda 24 (pe care a întors-o totuși rapid, 2-1 în minutul 16), a pierdut în fața Spaniei (0-1), a egalat Croația în minutul 90+8 (1-1), s-a calificat astfel de pe locul 2, dar n-a mișcat în fața Elveției (0-2).
Astfel, din minutul 16 al primului meci (gol Barrella), timp de aproape patru meciuri (peste 352 de minute), Italia a marcat un singur gol, acela ieșit din disperarea revervei Zaccagni, în ultimul minut al partidei cu Croația.
Dar slăbiciunile Italiei – mascate, totuși, de modul entuziast în care a câștigat titlul european în 2021 – au fost tot mai vizibile în ultimul deceniu. Să ne amintim: pentru prima oară în istorie, squadra azzurra a absentat de la două Mondiale consecutive – în 2018 (depășită în grupă de Spania și eliminată la baraj de Suedia, 0-0 și 0-1) și în 2022 (depășită în grupă de Elveția și eliminată la baraj de Macedonia de Nord, 0-1).
În schimb, Elveția arată o creștere spectaculoasă față de preliminarii, unde a încheiat la 5 puncte în urma României, pe care n-a reușit s-o învingă (2-2 și 0-1). Dar trupa din Alpi s-a calificat fără excepție la ultimele 6 turnee finale majore (3 Mondiale + 3 Europene), trecând de fiecare dată de grupă și oprindu-se în „sferturi” (de două ori) sau în „optimi” (de 4 ori). Mai mult, dintre ultimele 11 turnee finale (de la Euro 2004 încoace), Elveția a fost prezentă la 10, ratând calificarea doar la Euro 2012!
În aceste ultime două decenii de performanțe constante, Elveția a renunțat la conservatorism, construindu-și o echipă cu o mare pondere imigraționistă. De regulă, e vorba de fotbaliști născuți în Elveția în familiile unor imigranți, dar sunt și jucători născuți în străinătate și adoptați de „țara cantoanelor”.
În lotul Elveției la Euro 2024 se află, printre alții:
- Manuel Obafemi Akanji (Manchester City) – mamă elvețiană și tată nigerian;
- Dan Ndoye (Bologna) – mamă elvețiană și tată senegalez;
- Breel Embolo (AS Monaco) – născut la Yaoundé, capitala Camerunului; părinții săi, camerunezi, au migrat în Franța, apoi s-au stabilit în Elveția;
- Ruben Estephan Vargas Rodriguez (Augsburg) – mamă elvețiană și tată dominican;
- Ricardo Ivan Rodriguez Araya (Torino) – mamă chiliană și tată spaniol;
- Granit Xhaka (Bayer Leverkusen) – părinți albanezi din Kosovo;
- Kwadwo Antwi Duah (Ludogoreț Razgrad) – născut la Londra, capitala Angliei, din părinți ghanezi;
- Leonidas Stergiou (Stuttgart) – mamă sârboaică și tată grec;
- Noah Arinzechukwu Okafor (AC Milan) – mamă elvețiană și tată nigerian;
- Yvon Landry Mvogo Nganoma (Lorient) – născut la Yaoundé, capitala Camerunului, ambii părinți fiind camerunezi;
- Mohamed Zeki Amdouni (Burnley) – mamă tunisiană și tată turc;
- Denis Lemi Zakaria Lako Lado (AS Monaco) – mamă sud-sudaneză și tată congolez;
- Ardon Jashari (Club Brugge) – părinți albanezi din Macedonia de Nord;
- Xherdan Shaqiri (Chicago Fire) – născut în Kosovo, din părinții kosovari.
Așadar, 14 dintre cei 25 de jucători din lotul Elveției au origini africane, latino-americane sau balcanice!
În meciul victoros cu Italia, ei au dat 6 titulari (Akanji, Ndoye, Embolo, Vargas, Rodriguez, Xhaka) și două rezerve trimise pe teren după pauză (Duah, Stergiou). Pe bancă, din această categorie, au rămas 6 fotbaliști foarte valoroși, care au jucat sau joacă la cluburi importante (Shaqiri, Zakaria, Okafor, Amdouni, Mvogo, Jashari).
Germania – Danemarca 2-0. Nici furtuna nu-i oprește pe nemți din drumul spre finală! Urmează marele hop: Spania
Al doilea meci de duminică a readus în arenă naționala țării-gazdă, care pare bine închegată de selecționerul Julian Nagelsmann (36 de ani) pentru acest turneu final.
Meciul Germania – Danemarca a fost reeditarea finalei Euro 1992 (gazdă: Suedia), când danezii fraților Laudrup au câștigat surprinzător cu 2-0 în fața campioanei mondiale.
Danezii au fost un adversar dificil și de această dată, dar în cele din urmă au fost depășiți de jocul consistent, solid, ofensiv, complet al nemților.
Evenimentul serii, la Dortmund, a fost furtuna violentă care s-a abătut asupra orașului și a stadionului. În minutul 35, arbitrul englez Michael Oliver a fost nevoit să întrerupă meciul, speriat de furtuna cu fulgere și trăsnete ce putea pune în pericol viața jucătorilor. Echipele s-au retras mai întâi pe băncile de rezerve, apoi au plecat la vestiare. Au revenit când furtuna s-a mai potolit, iar jocul a fost reluat după o pauză de 26 de minute.
Anglia – Slovacia 2-1. Un scenariu suprarealist, cu Southgate, Bellingham și Harry Kane în tolurie principale. Așa ceva se vede o dată la 100 de ani!
Ceea ce s-a întâmplat la meciul Anglia – Slovacia nu mai ține de fotbal, ci de filmele de ficțiune. Suferința englezilor a durat 95 de minute, dar la final durerea cea mare s-a cuibărit în tabăra slovacilor.
Timp de 94 de minute, Anglia, o țară cu 56 de milioane de locuitori, n-a tras nici măcar un șut pe poarta Slovaciei, o țară de 5,4 milioane de locuitori!
Golul lui Schranz (a treia reușită la acest turneu final, doar cu România n-a marcat) a făcut ca Slovacia să conducă din minutul 25 până în… 90+5. Atunci, când mai era un singur minut adițional și Anglia era eliminată, a ieșit la rampă Jude Bellingham, super-vedeta de 21 de ani a lui Real Madrid, cu care în urmă cu o lună a câștigat Liga Campionlor. Bellingham a reușit o „foarfecă” fenomenală, plasând mingea lângă bară – gol imparabil, la primul șut pe poartă al englezilor!
Curând s-a intrat în prelungirile regulamentare de 30 de minute, pentru desemnarea echipei calificate. Dacă rezultatul rămânea egal, departajarea s-ar fi făcut prin lovituri de la 11 metri, unde riscurile sunt inevitabile.
Dar în primul minut de prelungiri a ieșit la rampă și cea de-a doua mare vedetă din atacul Angliei: Harry Kane. Acesta s-a aflat la locul potrivit și a trimis cu capul, din apropiere, o minge ajunsă norocos la el.
Salvarea Angliei a fost absolut miraculoasă. Până în minutul 90+5, Bellingham și Harry Kane păreau fără vlagă, fără energie, incapabili să creeze ceva periculos la poarta lui Dubravka (portarul lui Newcastle, în Anglia). Presiunea asupra selecționerului Gareth Southgate (53 de ani) creștea din toată părțile, devenea sufocantă: „Da’ schimbă-i o dată, nu vezi că-s «morți»?. Bagă alții mai cu poftă de joc!”. Iar pe banca de rezerve erau jucători, nu glumă!
Dar Southgate s-a încăpățânat să meargă pe mâna lui: cu Bellingham și Harry până la capăt. Iar încăpățânarea i-a fost răsplătită exact de cei doi, în minutele 90+5 și 91…
Ulterior, în minutul 105, Southgate i-a schimbat și pe Bellingham, și pe Harry Kane. Obținuse ce avea de obținut, demonstrase ce avea de de demonstrat.
Acum, Southgate a prins din nou viață. Dar dacă va continua să joace la fel, fără să atace viguros poarta adversă, data viitoare nu-l va mai salva nimeni! Nici Bellingham nu poate face „foarfeci” miraculoase în fiecare meci, nici Harry Kane nu e întotdeauna în locul potrivit la momentul potrivit… Mai ales că vine Elveția, evident mai bună decât Slovacia.
Spania – Georgia 4-1. O adevărată mașină de fotbal, dar a fost condusă și ea cu 1-0, iar la pauză era 1-1!
Spania lui Luis de la Fuente (63 de ani) e foarte puternică! Este singura echipă care până acum a bătut tot ce i-a ieșit în cale: 3-0 cu Croația, 1-0 cu Italia, 1-0 cu Albania, 4-1 cu Georgia – cu precizarea că împotriva Albaniei au jucat rezervele ibericilor, titularii au fost odihniți.
Și golaverajul spune ceva despre forța de joc a Spaniei: 9-1. Un singur gol primit în patru meciuri, și acela autogol (Le Normand, sub presiunea lui Kvaratskhelia, starul de la Napoli)!
A fost, întra-adevăr, autogolul care a dat speranțe micuței țări caucaziene (3,7 milioane de locuitori) că poate pune în discuție calificarea unei națiuni cu 48 de milioane de locuitori și cu un pedegree fotbalistic fabulos.
Iar rezultatul de la pauză, 1-1, a confirmat cumva justețea acelor speranțe.
Dar a venit repriza a doua, iar tăvălugul spaniol a fost devastator, mai ceva decât dacă s-ar fi abătut o furtună și asupra Köln-ului.
În această echipă fenomenală, care confiscă mingea și nu ți-o mai dă până ajungi la vestiare, sunt titluari Lamine Yamal (n-a împlinit încă 17 ani), Pedri (21 de ani) și Nico Williams (21 de ani)…
Există toate premisele să spunem că meciul Germania – Spania, programat vineri, 5 iunie, de la ora 19.00, la Stuttgart, va fi adevărata finală. Acestea sunt cele mai bune echipe de la Euro 2024, iar până acum au strâns împreună 22 de puncte din 24 posibile.
Programul de luni („optimi”)
- 19.00: Franța – Belgia
- 22.00: Portugalia – Slovenia
Programul de marți („optimi”)
- 19.00: România – Olanda
- 22.00: Austria – Turcia.
