„Afară scandau acei anti-mască. Medicii şi asistenţii erau trişti şi revoltaţi. Urma să ne îngropăm un coleg omorât de Covid”

O investigație în lumea medicală din Iași, făcută de „Ziarul de Iași”, arată dramatismul prin care trec medicii și asistentele din spitalele care tratează pacienți Covid, în timp ce din stradă se aud scandări anti-mască și anti-vaccinare. Dureros și revoltător!

Jurnaliștii de la „Ziarul de Iași” au stat de vorbă cu dr. Radu Crişan Dabija (directorul Spitalului de Pneumologie) și cu dr. Diana Cimpoeşu (coordonatoarea Unității de Primiri Urgențe – UPU – de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon”).

Joi, 1 aprilie, la ora 13, la Terapia Intensivă de la „Sfântul Spiridon” mai erau libere 5 paturi. Seara nu mai era niciunul: toate fuseseră ocupate.

Dr. Radu Crişan Dabija: „Am aşteptat un loc la ATI ţinând de mână pacientul care trebuia să intre acolo”

* „Nu poţi compara perioada de acum cu cea de război ,pentru că nu am trăit atunci. Dar am avut seri în care, în aşteptarea unui pat la ATI, stăteam lipiţi de uşa secţiei. Tot timpul am mai suplimentat pentru Covid în detrimentul altor secţii, al Secţiei de Chirurgie Toracică, acolo unde se operează traume şi tot felul de urgenţe traumatice din toată zona Moldovei. Şi la Pneumologie. Şi au saloane dedicate pentru asta, separat de circuitele epidemiologice.”

* „Eu, în cariera mea scurtă, nu am mai întâlnit pacienţi care să aştepte să fie internaţi, adică să aştepte să se elibereze un loc fie prin externarea unui bolnav, fie prin adăugarea unui pat suplimentar. Am avut zile în care am aşteptat un loc la ATI ţinând de mână pacientul care trebuia să intre acolo. Sunt nişte vremuri pe care nu am crezut că vom ajunge să le trăim. Mereu au fost zile în care pacienţi Covid din saloanele de Pneumologie aşteptau să se elibereze un pat ATI. La fel şi pentru cei din UPU Sf. Spiridon.”

* „Avem o problemă la testare, pentru că foarte multă lume nu mai vine neapărat la spital să se testeze. Acest lucru este bun, este în regulă, numai că nu întotdeauna această testare de acasă este confirmată de testarea din spital. Ne confruntăm cu o serie de pacienţi care ajung la spital, ne contactează, ne spun că sunt pozitivi, iar noi nu-i găsim în listele de testare ale vreunui laborator, pentru că pozitivarea s-a confirmat de fapt prin teste antigen rapide.”

* „La limita deontologiei medicale există nişte reţete care circulă pe social media, care zic: «Dacă ai Covid, iei aia, aia şi aia». Am văzut cu ochii mei tratament pe care îl dă un doctor sau altul, fotografiat şi pus pe reţelele de socializare. Când acestea se întâmplă cu o boală atât de contagioasă cum este Covid-19, e grav, pentru că fiecare pacient are particularitatea lui. A începe să iei un tratament într-o perioadă de urmărire a bolii, fără să fie verificat de un medic, este periculos să-l iei acasă. În momentul în care ai fost la un doctor, ţi-a făcut o radiografie, ţi-a luat nişte analize şi începi să nu te mai simţi bine, există un moment T0 când fiecare medic sau poate altul ştie de la ce pleacă. Dar lumea nu înţelege, se pare, acest lucru.”

* „Sunt foarte multe voci, foarte mulţi oameni care nu cred în boală, care nu cred şi nu mai vor măsurile restrictive, considerându-le dure. Tot ei spun: «Oricum voi trece peste asta!». Eu spun: «Nu! Unii pot trece, alţii nu pot!»”

Dr. Diana Cimpoeşu: „Afară se auzeau vocile unora care scandau. Erau acei anti-mască”

* „În urmă cu două seri, aveam în UPU 40 de pacienţi. Dintre aceştia, 12 erau pozitivi. Opt dintre ei erau femei cu vârste între 51 şi 71 de ani, cu necesar de oxigen de 4-15 litri. Şi asta fără să existe locuri pentru internare în spitalele Covid şi suport. Afară se auzeau vocile unora care scandau. Erau acei anti-mască. Medicii şi asistenţii erau trişti şi revoltaţi. Trişti – pentru că urma să ne îngropăm un coleg care a murit în urma acestei boli, aşa cum au murit de altfel mii de oameni. Şi familiile lor plâng acum şi sunt revoltate.”

* „Efortul nostru nu este înţeles de cei sănătoşi – poate -, care ar putea face un million de lucruri bune care ar putea duce la scăderea transmiterii acestei boli ce duce la moarte, la fibroză pulmonară, la insuficienţă respiratorie cronică cu necesar permanent de oxigen, afectare cardiacă, renală, musculară, nervoasă sau psihică. Fiecare ar putea face ceva pentru ca alţii să trăiască.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Catanga a murit pentru că n-a vrut să stea în spital, s-a tratat singură acasă cu Ivermectină! „Soțul ei spunea mereu că el nu crede în Covid”