Când a plecat de la Sălcuţa în Dacia doctorului Decă, Elena Ceauşescu a uitat geanta cu librete la căpitanul Rusu, garda ei de corp. Valoarea celor 7 CEC-uri: 3,5 milioane de lei. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor”.
CEC-urile erau pe numele celor trei copii ai dictatorilor – Valentin, Zoia şi Nicu – şi pe cel al unui nepoţel (băiatul lui Valentin). Nebunia de la Sălcuţa a luat sfârşit după ce soţii Ceauşescu şi maiorul Florian Raţ au urcat în Dacia roşie a doctorului Nicolae Decă.
Aghiotantul Elenei, căpitanul Marian Rusu, a avut mai multă grijă de geanta Tovarăşei decât de Tovarăşa însăși. El a urcat în Dacia albă a inginerului Nicolae Vlad şi, surpriză: în timp ce Dacia roşie pleca spre Titu, cea albă a luat-o în direcţie opusă, către Bucureşti!
Cum s-a ajuns la această distribuţie? Povesteşte maiorul Florian Raţ, garda de corp a lui Nicolae Ceaușescu: “Am văzut undeva pe dreapta un Ford Taunus oprit şi m-am dus să-i cer șoferului să ne ducă el la Târgovişte. Mi-a spus că nu are benzină. Între timp m-a strigat Marian, care mi-a spus că s-a oferit un domn să ne ducă. Am văzut că era o Dacie roşie, care venise dinspre Titu, şi o întorsese cam la 30 de grade. În maşină era un cetăţen cu căciulă de blană şi palton. Mai erau lângă el Elena şi Nicolae Ceauşescu, dar şi Marian Rusu. Când am ajuns eu lângă ei, în faţă s-a suit Ceauşescu, iar Marian Rusu trebuia să se suie în spate, lângă ea. Şoferul a zis că ne dă cheile, dacă vrem să conducem noi, dar Ceauşescu a spus să conducă şoferul, că e maşina lui. Iniţial s-a urcat Rusu, dar mi-a spus să mă urc eu, pentru că el a făcut rost de altă maşină”.
Cetăţeanul “cu căciulă de blană şi palton” era misteriosul doctor Nicolae Decă.
Geanta cu 7 carnete CEC
Căpitanul Marian Rusu a redat astfel acele momente: “Ceauşescu a felicitat echipajul şi a dat mâna cu Maluţan. Ne-am îndreptat către şosea, unde deja opriseră maşini. Era clar pentru noi că trebuia să continuăm drumul pe roţi. Pe jos nu puteam merge. Unul dintre şoferii care opriseră s-a apropiat de Nicolae şi de Elena Ceauşescu şi le-a spus că se numeşte Decă şi că este văr cu blănarul lor, Săndulescu. Acest Decă s-a oferit să-i ducă el cu maşina”.
Rusu explică de ce i-a abandonat pe Ceauşeşti la Sălcuţa: “Am socotit că este momentul în care eu mă pot desprinde”.
Aventura era însă departe de sfârşit. “Am plecat spre Bucureşti cu inginerul Vlad, şoferul maşinii. Mi-a spus că dacă ne opreşte cineva, îi va spune că-i sunt văr. Aveam cu mine o geantă pe care am primit-o la plecarea de la Snagov, precum şi pistolul Stecikin. Am mers până unde se bifurcă drumul spre Bucureşti şi Târgovişte, la Bâldana. Aici s-a terminat benzina maşinii. Am lăsat pistolul şi încărcătoarele sub scaunul din dreapta, am deschis pe drum geanta, în care era un plic mare, alb. Plicul nu era lipit. În el erau nişte carnete CEC, pe care mai târziu le-am predat. Erau pe numele lui Valentin, Zoia şi Nicu Ceauşescu. Câte unul nominal şi câte unul cu parolă. Mai era şi un libret pe numele fiului lui Valentin. În total, şapte carnete. Valoarea totală era de trei milioane şi jumătate de lei.”
Sărutul colonelului Teacă
De la Bâldana, Rusu nu şi-a continuat drumul spre Bucureşti, ci a plecat cu o altă maşină spre Târgovişte, unde l-a întâlnit pe maiorul Raţ, de care se despărțise la Sălcuța. Între timp, acesta se “desprinsese” şi el de soţii Ceauşescu. Din Târgovişte, cei doi ofiţeri de Securitate au venit împreună spre Capitală, ascunzându-se de revoluţionari şi căutând soluţii de a se pune la dispoziţia noului regim.
După ce au ajuns în Bucureşti, ultimele gărzi de corp ale Ceauşeştilor s-au deplasat la Comandamentul trupelor de grăniceri, unde căpitanul Rusu a predat CEC-urile Ceauşeştilor, iar maiorul Raţ – geanta cu armament. Acestea au fost preluate personal de colonelul Teacă, şeful Comandamentului, care a dispărut cu ele din clădire.
“S-a dus la Ministerul Apărării Naţionale. Când s-a întors, ne-a spus că le-a predat acolo”, a declarat căpitanul Rusu.
“Colonelul Teacă ne-a sărutat şi a spus că ne felicită în numele Frontului”, l-a completat maiorul Raţ.
“Frontul” era Frontul Salvării Naţionale, noul organism al puterii de stat, condus de Ion Iliescu. Pentru faptele sale de arme, colonelul Teacă a fost avansat general.
“M-am văzut mort. Parcă vedeam şi cum mă plângeau toţi”
Inginerul Nicolae Vlad spune că a trăit momente de groază de-a lungul celor 18 kilometri de la Sălcuţa la Bâldana. “Securistul ei, Marian Rusu, s-a suit la mine în maşină. Plecând Ceauşeştii, eu şi inginerul Popescu, pe care-l cunoşteam bine, am vrut să punem mâna măcar pe aghiotantul lor. Când s-a urcat în maşină, «hai să-l prindem!». Când să pun mâna pe el, a scos pistolul şi mi l-a pus la cap. Zice: «Gata! Dă-i drumul! Hai să întoarcem spre Piteşti!». Eu zic: «Nu mai putem să întoarcem, hai să mergem spre Bucureşti! Eu nu am benzină». Aveam şi instalaţie pe gaz, că ăsta a fost norocul meu. Rusu avea o servietă maro, cu cifru. A început şi a scos plicuri. Le desfăcea şi băga în buzunar ce era în ele. Ce nu-i trebuia, îmi lăsa mie în maşină. «E vreo apă, vreo pădure, pe undeva?», mă întreabă. Mă gândesc: ăsta vrea să mă omoare. M-am văzut mort. Parcă vedeam şi cum mă plângeau toţi. Apoi, la Bâldana m-am prefăcut că am rămas fără benzină şi am scăpat de el, că a plecat cu un Lăstun spre Târgovişte. M-am dus apoi la Miliţie, la Tărtăşeşti. Lăsase la mine în maşină un fular, servieta aceea cu cifru şi pistolul cu 82 de cartuşe.”
Speriat, Nicolae Vlad a predat totul, imediat, la postul de Miliţie din Tărtăşeşti.
“Ce-ai, mă, cu omul, ce ţi-a făcut?”
Inginerul Marius Popescu a fost implicat în prima scenă dură dintre căpitanul Marian Rusu şi inginerul Nicolae Vlad. “După ce Dacia lui Decă a plecat spre Titu cu soţii Ceauşescu, am rămas cu Vlad Nicolae şi cu Marian Rusu. Cât mă dădeam eu de ceasul morţii că i-am pierdut pe Ceauşeşti, Rusu s-a dus la prietenul meu şi i-a ordonat: «Du-mă la Bucureşti!». Ăsta: «Te duc». A întors maşina spre Bucureşti, pentru că era îndreptată spre Piteşti. În timpul ăsta s-a urcat şi Rusu în dreapta şoferului. Eu, când am văzut, m-am dus în dreapta-faţă, să-l prind măcar pe ăsta. Uşile erau blocate cu apărători antifurt. Am luat la rând fiecare uşă, crezând că pot să deschid vreuna. Şi-a dat seama ce intenţii am, pentru că m-a văzut crispat. Venisem a doua oară la uşa lui, încercam să intru cu orice preţ. Îşi încărca un pistol aşa, mai măricel. Şi când a văzut că trag de uşă, i-a pus pistolul în gât lui Vlad Nicolae, zicând: «Dacă nu porneşti, trag!». Era disperat. Iar Vlad Nicolae, cu pistolul în jugulară, se răsteşte la mine: «Ce-ai, mă, cu omul, ce ţi-a făcut? Lasă omul în pace!». Am rămas trăsnit. Dar l-am înţeles pe Vlad Nicolae, că el era cu pistolul la gât, nu eu.”
– Va urma –
–––––––––––––––––
Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:
- „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
- „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
- „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
- „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/
Filmul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea) poate fi văzut AICI.
––––––––––––––––––