Sprijinită de 4 bănci europene și americane, Muntenegru a început să returneze către China datoria de 944 milioane de dolari contractată atât de nesăbuit în 2014, relatează Agerpres, citând AFP. Premierul de atunci al Muntenegrului, Milo Djukanovici, a semnat contractul în condiții extrem de nefavorabile, sub pretextul construirii unei autostrăzi. Lucrarea nu e gata nici azi, dar țara balcanică va pierde în favoarea Chinei portul Bar și alte obiective de importanță strategică, dacă nu își plătește datoria.
Pentru Muntenegru, respectivul contract a fost înrobitor. Țara de numai 620.000 de locuitori are deja o datorie de 4 miliarde de euro și nu e în stare să plătească împrumutul luat pentru o lucrare faraonică, extrem de dificilă din cauza reliefului muntos. Mai mult decât atât, lucrările ar fi trebuit executate de firme chinezești, cu oameni veniți din China – deci banii se întorceau în țara care-i împrumutase.
Un sfert din bani au fost furați, împrumutul s-a dus, autostrada nu s-a făcut, iar China amenință că preia controlul asupra portului Bar și a altor instituții naționale dacă Muntenegru nu returnează datoria
Până la urmă, circa un sfert din banii împrumutați au fost delapidați, iar fostul premier care a semnat contractul este principalul suspect. Chinezii au făcut lucrări de proastă calitate și cu întârziere, banii s-au terminat și autostrada nu e nici măcar pe aproape gata.
Problema s-a transformat dintr-o afacere de corupție națională a Muntenegrului într-un potențial pericol strategic pentru Uniunea Europeană și SUA. China amenința să preia controlul asupra statului Muntenegru dacă datoria nu era achitată. Acest lucru era inacceptabil pentru UE și SUA, mai ales că Muntenegru e acum țară candidată la intrarea în Uniunea Europeană.
Subiectul a ajuns în atenția tuturor, iar Euronews.com a publicat un material video zguduitor despre afacerea de corupție care a fost pe cale să ducă la preluarea controlului unui stat de către China.
În urma apelurilor disperate s-a ajuns la o primă soluție intermediară: băncile Societe Generale (Franța), Deutsche Bank (Germania), Merrill Lynch Internațional (Marea Britanie) și Goldman Sachs International (SUA) s-au unit și au încheiat cu Muntenegru un acord de tip hedging (operațiune de acoperire a riscului valutar printr-o investiție făcută pentru a reduce riscul mișcării prețurilor unui instrument financiar). Prin acest acord, Muntenegru va plăti o dobândă de 0,88% în euro către băncile respective, dacă are nevoie de lichidități ca să acopere ratele, în locul dobânzii de 2% la dolari percepute de banca Exim, a Chinei, care-i împrumutase banii în 2014.
Guvernul Muntenegrului a putut să returneze astfel prima tranșă a datoriei, de 27,79 milioane de euro. Miloiko Spajic, ministrul Finanțelor din Muntenegru, a răsuflat ușurat: „Gratie acestui aranjament, am eliberat datoria publica a Muntenegrului de riscul valutar, care era ca o franghie in jurul gatului statului“.
UE a ajutat indirect Muntenegru pentru că nu poate plăti în locul altor țări, care nu fac parte din uniune, datorii făcute în condiții dubioase
Lucrurile sunt complicate pentru că UE nu dorește să achite pur și simplu, în locul Muntenegrului, această datorie făcută de un politician suspect de corupție, chiar dacă pericolele rezultate de aici sunt mari. Dritan Abazovic, vicepremierul țării, a cerut în martie ca UE să refinanțeze creditul. Comisia Europeană a refuzat să achite un împrumut luat de un alt stat, care nici măcar nu e membru UE. Dar discuțiile nu s-au oprit, iar mobilizarea celor 4 bănci occidentale este doar o soluție intermediară prin care UE, SUA și Marea Britanie arată că nu lasă China să dea astfel de lovituri chiar în Europa.
Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătatea UE, a anunțat în iulie că Muntenegru și Comisia Europeană discută pentru a găsi o soluție astfel încât țara balcanică să supraviețuiască acestui atac dat de China la suveranitatea sa.
Și liderii PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea, au vrut în ultimii ani să semneze cu China contracte asemănătoare cu cel încheiat de Muntenegru. Intervenția SUA, UE și sesizarea pericolului pentru suveranitatea României de către instituțiile interne au blocat afacerea
Cazul autostrăzii-fantomă a Muntenegrului e un caz clasic de corupție la nivel înalt care poate pune în pericol un stat întreg. De parcă suma de aproape un miliard de dolari n-ar fi fost suficient de mare, Muntenegru a fost lovit foarte puternic și de epidemia de Covid (plecată tot din China), care i-a terminat turismul și a dus la contracție economică de 15% în 2020.
În perioada guvernelor PSD, sub Victor Ponta și, apoi, Liviu Dragnea, și România a fost la un pas să încheie contracte de împrumut extrem de periculoase cu China, după modelul Muntenegru. PSD ar fi vrut să ia pe datorie miliarde de dolari de la chinezi, cu care să finanțeze construirea unor noi reactoare nucleare la centrala de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarnița sau temocentrala de la Rovinari. Lucrările, finanțate din împrumutul acordat de Beijing, urmau să fie executate tot de firme chinezești – exact cum s-au petrecut lucrurile în Muntenegru.
Din fericire, intervenția UE și a SUA, precum și sesizarea pericolului în țară și, apoi, pierderea puterii de către PSD au stopat aceste veritabile atentate la suveranitatea României.
