România se încadrează, în acest moment, între scenariile 3 și 4, din cele 5 calculate luna trecută de specialiști, în privința evoluției epidemiei de coronavirus. Statisticianul Valentin Pârvu și medicul Emilian Popovici (ultimul este vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie) au publicat, pe 19 iulie, cinci variante ale traiectoriei pe care o va avea pandemia, în funcție de indicii de reproducție (RT).
În funcție de acest indice (câți oameni sănătoși infectează un om bolnav) – 0,8, 0,9, 1, 1,1, 1,2 –, au rezultat 5 traiectorii care indică numărul de cazuri noi, numărul cazurilor active și numărul bolnavilor în stare gravă la ATI.
Comparând graficul publicat de cei doi specialiști pe 19 iulie cu bilanțul din această perioadă – marți, 25 august, s-au raportat 1.060 de cazuri noi din 20.479 de teste, iar media pe ultimele 7 zile este de 1.169 de noi infecții la fiecare 24 de ore –, vedem că România se situează între scenariile 3 și 4, ceea ce înseamnă un indice de reproducție între 1 și 1,1. Ultimele zile ne apropie de RT 1, adică de rata calculată în scenariul 3.
Conform predicției, scenariul 3 (RT 1 – fiecare om bolnav infectează unul sănătos) arăta pentru 24 august 800 de noi cazuri pe zi. Scenariul 4 (RT 1,1 – fiecare om bolnav infectează 1,1 oameni sănătoși) prevedea, la 24 august, 1.500 de cazuri noi pe zi.
Cu o medie de 1.169 de noi infecții la fiecare 24 de ore în ultima săptămână, România se situează chiar la mijlocul acestor două scenarii.
Dacă actualul indice de reproducție a virusului se menține, la redeschiderea anului școlar vom avea 1.700 de infecții noi zilnic și peste 1.000 de bolnavi la terapie intensivă
Vestea bună este că suntem clar departe de sumbrul scenariu 5 (RT 1,2), în care ar fi trebuit să avem 3.000 de cazuri pe zi în jurul datei de 24 august. Suntem și mult sub scenariul 4 (RT 1,1), care prevedea 1.500 de cazuri pe zi în jurul datei de 24 august.
O altă veste bună este că, măcar de câteva zile încoace, numărul cazurilor noi pare într-o ușoară scădere. Astfel, după ce, timp de câteva săptămâni după apariția acestor modele de evoluție, România a părut să se încadreze la scenariul 4, acum ritmul de infectare dă semne că s-ar mai reduce, curba înclinând spre scenariul 3.
E greu de crezut că, până pe 19 septembrie, traiectoria și-ar continua direcția descendentă astfel încât chiar să ajungem la realitatea scenariului 3 (765 de cazuri pe zi, în medie, la 19 septembrie), dar chiar și o apropiere de această cifră poate fi considerată o mare victorie, pentru că s-ar traduce în mai puțini bolnavi în stare gravă la ATI și, implicit, mai puține victime.
Vestea proastă este că suntem, totuși, departe de scenariile optimiste 1 (RT 0,8) și 2 (RT 0,9). În aceste două situații, ar fi trebuit să avem, la 24 august, 200 sau, respectiv, 400 de cazuri zilnic. Epidemia ar fi fost, în cazurile de mai sus, complet sub control, iar numărul deceselor era la un sfert față de momentul actual (marți, 25 august, au fost 58 de morți provocați de Covid).
Dacă rata de reproducție RT se va menține aceeași în săptămânile următoare, România ar trebui să ajungă, la 19 septembrie, adică în preajma redeschiderii anului școlar, la circa 1.700 de infectări noi zilnic, peste 31.000 de cazuri active (adică bolnavi în acel moment) și aproximativ 1.000-1.100 de oameni internați în stare gravă la terapie intensivă.
Această rată de reproducție nu este însă nici fixă, nici inevitabilă. De gradul în care oamenii se protejează și respectă precauțiile de bun-simț depinde evoluția pandemiei. O rată de conformare mai mare ar duce la o traiectorie sub cea predictibilă acum, după cum continuarea petrecerilor fără măsuri de prevedere și aplicarea prevederilor legale doar de formă va duce la o traiectorie peste cea estimată în acest moment.
Toate analizele indică faptul că, odată cu redeschiderea școlilor, vom avea o nouă creștere a incidenței infecțiilor.
