Jair Bolsonaro, fostul preşedinte de extremă dreapta al Braziliei, a fost condamnat joi la 27 de ani şi 3 luni de închisoare, pentru tentativă de lovitură de stat. Curtea Supremă Federală a Braziliei a ridiculizat eforturile președintelui SUA, Donald Trump, de a-l ajuta pe Bolsonaro să scape fără condamnare.
Sentința de joi, dată de un complet de 5 judecători, nu e definitivă. La apel, completul va fi format din 11 judecători. Până atunci, Bolsonaro rămâne în arest preventiv.
Fost ofițer de armată, Jair Messias Bolsonaro (70 de ani) a fost președintele Braziliei timp de patru ani: 1 ianuarie 2019 – 31 ianuarie 2022. El s-a manifestat ca un mare admirator al președintelui SUA, Donald Trump, care a avut un prim mandat în 2017-2021.
Jair Bolsonaro a fost găsit vinovat de a fi fost şeful unei „organizaţii criminale” care a conspirat pentru a-i asigura „menţinerea autoritară la putere” în ciuda înfrângerii sale în faţa actualului preşedinte de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva (79 de ani), la alegerile din octombrie 2022.
Bolsonaro îşi proclamă nevinovăţia, dar anchetatorii au cerut să fie condamnat la peste 40 de ani de închisoare.
Jair Bolsonaro a acționat la sfârșitul lui 2022, în Brazilia, la fel ca Donald Trump la începutul lui 2021, în SUA: nu voia să cedeze puterea, pentru că nu-și recunoștea înfrângerea la vot. El a mers însă mai departe, organizând o lovitură de stat cu ajutorul unor militari. În plan era și uciderea principalilor doi adversari politici și a unui judecător. Planul a eșuat pentru n-a avut suficientă susținere în Armată.
Trump: „Seamănă foarte mult cu ceea ce au încercat să-mi facă mie”
Neeligibil până în 2030 şi plasat în arest la domiciliu, în capitala Brasilia, de la începutul lunii august pentru suspiciuni de obstrucţionare a justiției în procesul său, Jair Bolsonaro nu a fost prezent la audieri. Avocații săi au invocat „motive de sănătate”. Un jurnalist al Agenţiei France-Presse (AFP) l-a zărit joi dimineaţă în grădina sa, îmbrăcat într-un tricou polo verde şi pantaloni închişi la culoare, în compania unui apropiat.
Flavio Bolsonaro, cel mai mare dintre cei 5 copii ai fostului preşedinte, a reacţionat pe reţeaua X: „Ei numesc asta proces, când toată lumea ştia rezultatul înainte chiar să înceapă. Este persecuţia supremă”.
Procesul a divizat puternic o opinie publică extrem de polarizată, inclusiv în capitală. „Cazul Bolsonaro” este, de asemenea, motivul unei crize majore între cea mai mare putere din America Latină (Brazilia) şi cea mai mare putere a lumii (SUA).
Donald Trump a avut o reacție rapidă la sentința Curții Supreme de la Brasilia. El a calificat condamnarea lui Bolsonaro ca fiind „foarte surprinzătoare”. „Seamănă foarte mult cu ceea ce au încercat să-mi facă mie”, a acuzat preşedintele american într-o discuţie cu presa, referindu-se la propriile sale probleme judiciare din trecut. „L-am cunoscut ca preşedinte al Braziliei. Era un om bun”, a adăugat Trump.
Denunţând de mult timp o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva aliatului său de extremă dreapta, Donald Trump a impus o suprataxă enormă, de 50%, asupra unei părţi importante din exporturile braziliene în SUA.
Mai mult, Washington-ul a anulat vizele de intrare în SUA mai multor judecători ai Curţii Supreme din Brazilia şi i-a impus sancţiuni financiare unuia dintre ei, Alexandre de Moraes, raportorul în „procesul Bolsonaro”.
Brazilia are o suprafață de 8.510.000 km² (de 36 de ori mai mare decât cea a României) și o populație de 212 milioane de locuitori (de 11 ori mai mare decât cea a țării noastre). Prin comparație, SUA are 9.867.000 km² și 340 de milioane de locuitori.
4-1 pentru condamnare. Singurul vot pentru achitare îi dă speranțe lui Bolsonaro
Primul care a votat marţi pentru condamnarea fostului preşedinte a fost judecătorul Alexandre de Moraes (56 de ani). El a argumentat că Brazilia „era pe punctul de a redeveni o dictatură” în timpul „puciului eşuat” al lu Bolsonaro.
Al doilea vot, tot pentru condamnare, a venit de la Flavio Dino (57 de ani), fost ministru al Justiţiei în mandatul de președinte al lui Lula da Silva. Dino a declarat că infracţiunile judecate „nu sunt susceptibile de amnistie”, într-un context în care curentul conservator încearcă să obţină aprobarea Parlamentului pentru o lege de amnistie în favoarea liderului său. „Crede cineva că un card de credit sau Mickey Mouse va schimba verdictul?”, a întrebat Flavio Dino, referindu-se la sancțiunile financiare și interdicțiile de călătorie pe care Donald Trump le-a impus unor judecători din Curtea Supremă a Braziliei, într-o încercare de a-și salva prin amenințări și șantaj prietenul de la Brasilia.
Tabăra lui Bolsonaro a prins curaj miercuri, când votul celui de-al treilea magistrat, Luiz Fux (72 de ani), a fost pentru achitarea fostului șef de stat. Fux a făcut o demonstraţie de peste 11 ore, dar avea să rămână singurul care a votat pentru achitarea lui Bolsonaro. El a denunţat lipsa probelor şi a susţinut că invocatul complot nu a depăşit niciodată „faza pregătitoare”. Așadar, nu a negat intenția complotului anticonstituțional, ci l-a considerat nefinalizat.
Judecătoarea Carmen Lucia (71 de ani) a dat votul decisiv pentru condamnarea lui Bolsonaro. Prin opțiunea ei, scorul a devenit 3-1 în defavoarea fostului președinte. „Democrația braziliană nu a fost zguduită”, a precizat Carmen Lucia, argumentându-și votul.
Al cincilea şi ultimul magistrat al Curţii Supreme, Cristiano Zanin (49 de ani), a întărit decizia de condamnare: 4-1. El a explicat că Bolsonaro a participat la o „organizaţie criminală armată”.
Votul de achitare exprimat de Luiz Fux le dă ceva speranțe celor din tabăra lui Jair Bolsonaro, în perspectiva recursului în acest proces istoric. Opinia sa separată facilitează un apel în fața completului de 11 judecători.
„Bolsonaro este un admirator vocal al dictaturii din 1964-1985. Asociații săi au pus la cale un plan de a-i ucide pe președintele Lula da Silva, pe vicepreședintele acestuia și pe cel mai proeminent judecător al Curții Supreme”
Argumentele lui Luiz Fux, singurul judecător care a votat pentru achitarea lui Bolsonaro, au provocat furia președintelui Lula da Silva. Acesta a declarat pentru publicaţia locală „Band” că „Bolsonaro a încercat să conducă o lovitură de stat în această ţară” şi că „există zeci, sute de dovezi” în acest sens.
Jair Bolsonaro a fost judecat împreună cu 7 foşti colaboratori apropiaţi, printre care mai mulţi foşti miniştri şi generali.
Este pentru prima dată când un fost şef de stat trebuie să răspundă pentru astfel de acuzaţii, într-o ţară încă bântuită de amintirea dictaturii militare (1964-1985).
Decizia instanței supreme braziliene a fost comentată astfel de reputata publicație The Economist: „Acum patru ani, Jair Bolsonaro, pe atunci președintele Braziliei, a făcut o promisiune. Vorbind liderilor evanghelici, fostul căpitan de armată a spus despre campania sa pentru realegere, din 2022, că s-ar putea încheia doar cu închisoare, moarte sau victorie. «Și puteți fi siguri că prima opțiune nu există», a declarat el. S-a înșelat. Pe 11 septembrie, Curtea Supremă Federală (STF) a Braziliei a votat condamnarea lui Bolsonaro pentru comiterea unei lovituri de stat. Câteva ore mai târziu, instanța i-a pronunțat sentința: 27 de ani și trei luni de închisoare. Condamnarea este epocală. Brazilia a suferit numeroase lovituri de stat de la independența sa din 1822. Cea mai recentă a deschis calea unei dictaturi militare care a condus țara între 1964 și 1985 și a ucis sute de oameni. Bolsonaro este un admirator vocal al acelui regim. După ce a eșuat în tentativa sa de a submina alegerile din 2022, punând la îndoială mașinile electronice de vot, asociații săi au pus la cale un plan de a-l ucide pe câștigător, Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut drept Lula, pe vicepreședintele acestuia și pe Alexandre de Moraes, cel mai proeminent judecător al STF. Tentativa de lovitură de stat s-a destrămat după ce nu a reușit să obțină suficient sprijin din partea conducerii armatei. În timpul procesului, Jair Bolsonaro și subordonații săi au adoptat o apărare tehnică în fața unor dovezi copleșitoare. Ei au acceptat acțiunile individuale de care au fost acuzați, dar au susținut că acestea nu au constituit o lovitură de stat. (…) Susținătorii lui Bolsonaro spun că se creează o cale de anulare a procesului printr-un mecanism asemănător celui pe care Lula l-a folosit pentru a ieși din închisoare în 2021. Gravitatea acuzațiilor împotriva lui Bolsonaro și greutatea probelor fac însă ca aceasta să fie o perspectivă îndepărtată”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
