Astăzi nu aveam în plan să merg la hypermarket, dar o voi face. Voi cumpăra câteva mărunțișuri, pentru a da un mesaj: NU prostiei! NU xenofobiei! NU șarlataniei! Într-un fel, mi-e și milă de boicotaci: nu înțeleg nimic din viața lor. Sunt în stare să facă rău României convinși că fac bine. În „patriotismul” lor, sunt gata să-și facă harakiri cu sentimentul datoriei împlinite.
Șarlatanul Călin Georgescu a îndemnat populația să boicoteze hypermarketurile și supermarketurile pe 10 februarie și, dacă se poate, în fiecare zi de aici înainte. Este un nou apel populist, iresponsabil, o nouă tentativă a „săgeții” putiniste de a-i dezbina pe români, de a crea falii majore în societate.
Dacă suntem proști sau naivi, va reuși. Dacă suntem deștepți și înțelepți, va da greș.
Ideea de boicot economic este nocivă în sine, ea poate aduce daune în toate taberele: clienți, negustori, bugetul statului. Singurul boicot necesar și acceptabil este cel față de un agresor, așa cum de mai mulți ani este Rusia lui Putin. Îl boicotezi ca să-i scazi puterea, nu-i alimentezi cu bani mașina de tocat vieți, nu-i încurajezi rapturile teritoriale. Agresor este și orice dictatură, care duce un război permanent cu propriii cetățeni.
Observați enormitatea? Kremlin Georgescu se opune sancțiunilor aplicate Rusiei, dar instigă la boicotarea Occidentului!
Hypermarketurile și supermarketurile din România nu sunt rusești, ci franceze, germane, belgiene etc. Adică occidentale. De aceea le vrea Kremlin Georgescu boicotate, pentru că sunt occidentale, iar Rusia se află în război cu Occidentul!
Kremlin Georgescu nu îndeamnă la boicotarea benzinărilor, pentru că printre ele se regăsesc și Lukoil, și Gazprom, iar o iscoadă a rușilor nu poate provoca daune Rusiei.
Dar, de fapt, prin boicotarea hyper/supermarketurilor occidentale, Kremlin Georgescu îndeamnă la boicotarea României, pentru că de ceva vreme țara noastră – chiar dacă situată nu la izvoarele, ci la gurile Dunării – face parte din lumea occidentală. Suntem membri ai Uniunii Europene, care se întinde de la Atlantic până la Sulina.
Principalii perdanți ai boicotului inițiat de Kremlin Georgescu sunt România și românii! Străinii își pot vinde marfa și în altă parte, piața liberă a Uniunii Europene e mare, acoperă alte 26 de țări și o populație de 450 de milioane de locuitori, majoritatea cu o putere de cumpărare mai mare decât a noastră. Germania, Franța, Belgia se descurcau și fără România în UE, dar românii trăiau mult mai rău înainte să apară Kaufland, Lidl, Penny, Carrefour, Auchan, Megaimage etc.!
Perdanții boicotului
Dacă boicotul kremlinez-georgescian ar avea succes, primii care ar suferi ar fi câteva mii, poate zeci de mii de angajați ai hyper/supermarketurilor. Români sunt și ei!
Apoi, ar pătimi cumplit producătorii de toate felurile – de la cei agricoli la cei industriali – care alimentează sau deservesc marile lanțuri comerciale. Români sunt și ei!
De suferit ar avea și diverși prestatori de servicii (depozitare, transport, pază, utilități etc.) care au contracte cu hyper/supermarketurile. Români sunt și ei!
Cei mai afectați ar fi însă cumpărătorii, cărora hyper/supermarketurile le oferă o abundență de produse și standarde comerciale mult superioare condițiilor anterioare, când operatori erau statul comunist (până în 1989) sau exclusiv negustorii români (cu capacitățile lor limitate – financiare, de aprovizionare sau de know-how).
Ar pierde masiv și statul român, pe care hyper/supermarketurile îl alimentează cu taxe și impozite mult mai serios decât o fac marile societăți de stat (mereu datoare, în insolvență sau falimentare).
Apropo: statul român (falanga PSD) a investit zeci de milioane de euro în rețele comerciale: economate și Cooperativa Unirea. Rezultatul: pierderi și faliment. Pentru că nu toți știu să facă negustorie performantă, iar statul (bazat pe rețele de hoți) – nici atât!
Să-i susținem pe producătorii români, eventual pe cei locali! Dar să aibă marfă suficientă și de calitate. Respectul trebuie să fie reciproc
Faptul că marea majoritate a hyper/supermarketurilor sunt patronate de străini nu e vina străinilor. Piața e liberă, oricine din Uniunea Europeană (deci, și din Româna) e liber să-și facă asemenea dezvoltări comerciale. Cu condiția să vrea, să poată, să riște, să se priceapă! Cam multe condiții, nu?! Altfel, am fi avut astăzi lanțuri românești, nu germane, franceze sau belgiene!
De vină poate fi trecutul nostru comunist, care ne-a lăsat într-o beznă totală, într-o sărăcie lucie și cu un salariu mediu real de vreo 40 de dolari pe lună în 1989. Iar pentru trecutul comunist, trebuie să privim cu furie spre Moscova, nu spre Occident!
Până la un punct, e corect să încerci să cumperi produse românești, așa cum polonezii vor da prioritate produselor poloneze. Ba mai mult: e de preferat să cumpri din regiunea sa, din județul tău, din orașul sau comuna ta. Nu e avânt patriotard, ci necesitatea de a susține producătorii români, eventual pe cei locali și – de ce nu? – pe vecinul tău. Cu o condiție: să ai ce cumpăra de la aceștia, în condiții simlare celor oferite de producători străini!
De exemplu, dacă vrei să cumperi roșii și ardei acum, în februarie, nu prea ai ofertă românească. Și atunci, te orientezi: sunt de preferat cele/cei din Spania sau Olanda, pentru că nu au atâtea pesticide precum cele/cei din Turcia. Dar te mai uiți și la preț, că nu e totuna să dai 12 sau 20 de lei pe kilogram.
La hyper/supermarketuri, oferta e diversă, iar o alegere înțeleaptă e să-ți faci cumpărăturile fără idei preconcepute. Iei salată, zacuscă și telemea românești (dar zacusca poate fi și bulgărească!), măsline grecești, portocale italiene, banane costaricane, mango brazilian. Dacă-ți place vinul de Cotnari, Murfatlar, Recaș, Târnave, Jidvei, Drăgășani, Sâmburești, Panciu, Odobești, Tohani – foarte bine! Dar dacă „te-ai lipit” de un vin italian, franțuzesc, grecesc sau portughez, care e problema?! Sau să mergi pe un Cricova ori Purcari, din Basarabia?!
Comerțul e făcut pentru oameni, nu pentru ideologii! Iar oamenii e firesc să aleagă ce e mai bun pentru ei. Unii vor pune accentul pe preț, alții vor da prioritate calității, mulți vor face un echilibru între preț și calitate. Fiecare opțiune e corectă, orice om știe ce e mai bine pentru el.
Minciuna „la piață cumpărăm produse românești”
Boicotul lui Kremlin Georgescu se bazează pe mai multe minciuni. Printre ele, aceea că în hyper/supermarketuri găsești produse străine, iar în piață – produse românești. Fals!
În hyper/supermarketuri găsești un mix de produse românești și străine. De exemplu, lactatele și panificația sunt românești în proporție covârșitoare, iar telefoanele și televizoarele – aduse dn import. La legume, fructe și verdețuri, regula e simplă: are acces în hypermarket producătorul care poate asigura marfă suficientă în toate cele 365 de zile ale anului. Asta înseamnă și irigații vara, și sere iarna. De aceea vedeți uneori pătrunjel din Italia și ceapă verde din Olanda!
În piețele agroalimntare găsești, de asemenea, un mix de produse românești și aduse din import. Probabil, mai multe fructe de la micii producători români, care nu au acces în hypermarket (acolo sunt preferați producătorii mai mari sau asocierile suficient de mari). Dar în piețe e mai multă necinste: deseori se scrie pe un carton, fără rușine, „roșii românești” sau „ardei Olt”, deși în realitate sunt produse turcești, pe care le dau de gol inclusiv lădițele în care au fost aduse!
Din acest punct de vedere, al corectitudinii de a comunica țara de proveniență, este de preferat hyper/supermarketul.
Și condițiile unui comerț civilizat sunt superioare în hyper/supermarket, mai ales în comparație cu piețele deschise, în care vara curge transpirația pe tine, iar iarna îngheți printre tarabe.
E vremea să spulberăm și o iluzie a producătorilor agricoli din România. Ei se iluzionează că dacă hypermarketurile ar avea doar marfă românească (situație teoretic posibilă, chiar dacă puțin probabilă), toți cei care cultivă legume, fructe și verdețuri și-ar rezolva problema vânzării. În realitate, foarte puțini fermieri români ar avea loc în hypermarket, chiar și în situația ideală! De exemplu, un mare lanț comercial va alege câțiva furnizori locali de pătrunjel, mărar și leuștean, nu mii de parteneri pe acest palier.
Minciuna „alimentele românești sunt mai sănătoase”
Pentru a-și susține boicotul cu substrat anti-occidental și, în definitiv, anti-românesc, Kremlin Georgescu rostogolește o minciună cu mare priză la mase: „alimentele românești sunt sănătoase, străinii ne otrăvesc”. În multe situații, realitatea este exact pe dos.
Mai ales în piețe, pe trotuar sau în fața porții, unde unt vândute multe produse românești, nu există un control real al calității acestora. Dacă ești norocos, poți cumpăra legume și fructe curate, ca-n grădina proprie (pe care puțini și-o permit). Dacă ai ghinion, vai de stomacul, ficatul și intestinele tale! Există producători care nu au nicio pregătire în domeniu, nu s-au școlit și fac totul după ureche. Unii dintre ei „au auzit” că trebuie să pui mult erbicid „d’ăla tare” ca să nu te năpădească buruienile, să stropești legumele și fructele cu pesticide „strong” și să le conservi cu „chimicale”. Cei mai idioți (pentru că există și dintr-ăștia) pun de trei-patru ori mai multe substanțe, „ca să fie siguri” că scapă de dăunători sau că nu li se strică marfa vreme îndelungată.
Așadar, piața sau produsul româneasc nu e o garanție a calității, după cum nici hyper/supermarketul sau produsul străin nu este. Dar în cel din urmă există două filtre suplimentare, care te mai protejează: criteriile de calitate impuse de marele comerciant/importator și eticheta obligatorie de pe produs. Chiar dacă e plină de E-uri, măcar știi ce cumperi și-ți asumi, nu mergi „la plesneală”!
Speranța de viață: fără hypermarket și fără produse străine trăiam mult mai puțin!
O dovadă în plus a faptului că piața și produsul românesc nu sunt neapărat mai bune decât hyper/supermarketul și produsul străin o găsim în evoluția speranței de viață în România: în 1990 era de 66,6 ani la bărbați și 73,1 ani la femei, iar în 2024 – de 73,7 ani la bărbați și 80,6 ani la femei.
Așadar, traiul fără hypermarketuri dinainte de 1989, bazat pe o hrană pur românească (excepțiile erau neglijabile), asigura o speranță de viață mult mai mică decât cea de astăzi. În 34 de ani, creșterea a fost de 7,1 ani la bărbați și 7,5 ani la femei. Deci, apariția hyper/supermarketului și a produselor străine nu ne-a omorât, ci ne-a lungit viața considerabil! Și probabil ne-ar fi lungit-o și mai mult dacă am fi n-am fi regresat la capitolul mișcare/sport. Sedentarismul este cu adevărat o problemă gravă, de care însă nu se fac vinovați străinii.
În Europa Occidentală, unde hypermarketurile au apărut cu multe decenii înaintea celor din România, speranța de viață este mult mai mare. De exemplu, în zona Madridului, femeile trăiesc în medie 87,7 ani, iar bărbații – 82,4 ani.
Țările europene cu cea mai mare speranță de viață, pe întreaga populație, sunt Principatul Monaco (87,1 ani), Liechtenstein (84,9), Elveția (84,5 ani) și Italia (84,3 ani).
Soluția patriotică: Puric la plivit, Alexandreasca la udat, Tucă la gunoit, Georgescu la potcovit
Ideea de „hrană sănătoasă pentru toată populația” este o mare minciună, o momeală cu care vânează voturi Kremlin Georgescu.
În primul rând, alimentele curate sunt scumpe sau foarte scumpe, nu și le permite toată lumea. De fapt, nu și le permite decât o mică parte a populației. Dacă vrei produse curate, eco-eco sau bio-bio, trebuie să fii pregătit să plătești prețul corect. De exemplu, să achiți 10-12 lei pe kilogramul de cartofi, și nu 3 lei. Sau dă „președintele ales” Kremlin Georgescu un decret prin care plafonează prețurile la alimente eco/bio?! Dacă o va face vreun idiot cândva, atunci produsele eco/bio vor dispărea de pe piață. Nimeni nu e prost să producă/vândă în pierdere sau fără profit. Am ajunge într-o situație mult mai gravă decât cea din prezent: nimeni nu va mai avea acces, în comerț, la alimente curate!
De ce nu deschide Georgescu un hypermarket sau măcar un supermarket în care să vândă doar hrană sănătoasă? De ce nu înființează Cristela o fermă cu legume curate? Ei sau prietenii lor – mercenarii Potra, Sechila, Berenghi etc., mari susținători ai halucinațiilor georgesciene.
Alexandreasca ar putea umba cu stropitoarea printre rândurile de roșii, să le pună apă la rădăcină. Coțofenele isterice și bursucii castrați de la Marș TV ar da cu sapa, patrioții Moscovei – Dan Puric, Manuela Hărăbor, Florin Zamfirescu, Dorel Vișan – ar plivi buruiana. Tucă ar veni cu căruța, să împrăștie gunoi de grajd. De cai – inclusiv de potcovitul lor – se va ocupa însuși Kremlinezul, după ce-și va pune iia tiroliană și brâul vienez.
Ecologie personală și comerț global
Să fie clar: legume și fructe sănătoase sunt doar în grădina sau livada ta, unde știi cum muncești și ce „ajutoare” folosești! E mare diferență între cartofii dintr-o cultură de pe care ai adunat manual gândacii de Colorado și cartofii pe care i-ai „protejat” cu valuri de insecticide! Se adaugă felul în care ai eliminat iarba: smulgând-o cu mâna și retezând-o cu sapa sau folosind mult mai comodele erbicide?!
Soluția, în plan comercial, e să producem mai mult, mai bine, mai profesionist, ca să luăm o halcă mai mare din piața românească, dar și din cele ale altor țări. Asta înseamnă să producem în cantități mai mari, la o calitate mai bună și, eventual, la un preț mai mic. Adică să fim competitivi.
Oricum, pe termen mediu și lung, boicotul este este inutil: dacă nu cumperi astăzi, pentru că te abții sau ți-ai făcut mici provizii, în mod sigur vei cumpăra atunci când frigiderul ți se va goli. Sigur, poți intra și la o cură de slăbire, dar nici aceea nu poate ține la infinit…
Ironia fatală e aceea că, atunci când cumperi vinete românești din piață și sparanghel german din hypermarket, nu ai de unde să știi că vinetele de Bărăgan au fost cultivate de un fermier român cu 30 de muncitori asiatici și 10 africani, iar sparanghelul bavarez ne-a fost adus de un fermier german cu 30 de muncitori români și 10 moldoveni. Și atunci, pe cine plătim când cumpărăm ca vajnici „patrioți” sau infami „trădători”? Fir-ar mama ei de globalizare!…
În concluzie:
- este o prostie să faci asemenea boicoturi!
- este o dovadă de xenofobie să judeci în formula „români contra străini”, în condițiile în care acei străini sunt partenerii tăi în NATO și în UE, cei care au ți-au făcut cadou vreo 70 de miliarde de euro ca să-ți ridici salariul medu de la 40 de dolari la 1.050 de euro!
- este o șarlatanie ca tu, Kremlin Georgescu, să-i împingi pe români într-o acțiune nesăbuită, anti-occidentală și anti-românească!
Excelent.
De ce nu ne cere domnul Georgescu să boicotăm chinezăriile? Textilele made în China, de exemplu, pentru ca avem o industrie textilă importantă în România?
https://termene.ro/articole/topul-producatorilor-de-textile-din-romania
Porțelanurile, ceramica made in China, pentru ca avem atâtea uzine de porțelan in România. De ce nu ne zice să cumpărăm ceramică tradițională?
Nu i-ar fi rușine.
CG, metode tipice securiste, așa cum a fost educacat. Să scoatem și din farmacii toate medicamentele străine, ca să fim „suveraniști” cu antibioticele noastre de juma de veac și cu antinevralgice. Și să putăm toți în picioare obiele și opinci.
SARLATANUL SECURISTILOR POATE SA SPUNA ORICE ! „credinciosii” SORB ORICE PRAF SCOATE PE GURA.
M-am dus si eu si am cumparat si produse europene,ca doar suntem europeni si m-am saturat de patriotismele conservelor comuniste care astazi se dau patrioti ,dar se plimbau bine mersi
In dictatura prin occident,cei mai multi cu misiuni bineinteles „patriotice”..Noi,ceilalti,eram obligati de ei sa stam la coada de la 3 dimineata pentru a apuca o bucata de carne,in rest ,plateai cu buletinul cateva felii de parizer.Toate erau produse romanesti:,inclusiv ghearele de pui si adidasii de porc.
Azi intr-un supermarket. “ De unde e ceapa? Olanda. Ale noastre sunt expuse intr-un lic restrans”, cam asta a fost o discutie intre cumparatori.
Ce nu cred ca ati atins in articol, cred, este lipsa fortei de munca cel putin din zona productiei de legume, fructe. Am auzit despre livezi abandonate din lipsa de lucratori.. Poate ca agricultorii nici nu indraznesc sa se gandeasca sa mai puna ceapa, varza si alte legume care necesita brate de munca.
Auzeam un tinerel ca a fost la ceapa cu bunica in Germania pentru o luna.
Acum cativa ani, producatori de merecare vindeau la un pret de nimic toata productia de mere la un cunoscut producator de alcool de la noi… gem, compot.. e poate mai difici sa produci si poate ca nu secauta la fel debine ca alcoolul..
Dar cum ar fi sa avem si noi acele mici magazine cu “produse ale teritoriului”, cum au francezii…
Marturisesc ca nu am incredere sa cumpar neaparat produse romanesti cum nu cumpar nici din afara UE. Pana si in supermarketuri sunt cativa producatori de la noi despre care s-a auzit si chiar publicat ca nu indeplineau standarde dar cu toate acestea, prin influenta si conexiuni, au obtinut certificari…
Cred ca cei din uniune sunt macar fortati sa respecte niste standarde.
Personal mai am un criteriu incerc ca cumpar un produs care a calatorit cat mai putin, care este de sezon-chiar si clementinele sunt in sezon in Grecia prin lunile de iarna in rest sunt tinute la congelator si la greci…Iata ca daca am avea productie reala si de incredere in tara, as fi cumparator fidel. Dar..
Foarte adevarat cu adaugarea ca speranta de viata nu se datoreaza exclusiv alimentatiei ci si progresului in medicina. In 1990 nu avea nimeni parte de o tomografie sau chirurgie robotica. Si chiar si in nutritie au fost rasturnate niste teorii.
Foarte inspirat articol; cine are urechi sa auda si ochi sa vada o va face.
Misto de tot, si corect, de la cap la coada! Bravo!!