Ce mâncăm? Top: alimentele bune pentru organism

În ultimii ani am fost bombardați cu tot felul de sfaturi ale nutriționiștilor. Ba că laptele nu e bun și că produce chiar cancerul dacă-l bem în cantități mari. Ba că trebuie să mâncăm mai multă carne de pui, noi, obișnuiți cu ceafa la grătar și cu porcul sacrificat de Crăciun. Ba că trebuie să ținem tot felul de cure, diete și regimuri pentru a slăbi. Etc., etc., etc.

Doctor Cezar, un fost medic cardiolog care a renunțat la rutina spitalului și și-a luat soarta în propriile mâini, promovând un stil de viață sănătos și investind în diverse afaceri tangențiale, ne-a lămurit în articolul precedent de pe Ziaristii.com despre alimentele nesănătoase pe care trebuie să le evităm.

În cursul pe care l-a susținut la Sports Business Academy, Cezar face și un top al celor mai bune alimente pentru organismul uman. Nu sunt multe, dar ar fi ideal să le consumăm regulat.

Oul bio este cel mai complet aliment, pentru că din ou se formează o vietate pe de-a-ntregul, fără să aibă nevoie de nimic din exterior. Are o proporție foarte bună de nutrienți, aminoacizi, vitamine și minerale – explică fostul medic, actualmente antreprenor de succes.

În acest top al alimentelor sănătoase, Doctor Cezar plasează pe locul 2 ficatul de vită crescută natural. „E cel mai bogat în nutrienți”, ne asigură lectorul de la SBA.

Laptele a devenit un aliment controversat. Obișnuiți din copilărie să-l bem chiar nefiert, mai ales cei care mergeam la bunici la țară, laptele a fost prezentat în ultimii ani drept un adevărat dușman al omului. Totuși, Doctor Cezar îl plasează în topul alimentelor bune, dar numai un anumit tip de lapte.

„Laptele este singurul produs comestibil care a fost menit pentru acest scop, pentru a fi mâncat. Toate celelalte alimente pe care noi le mâncăm au o altă menire. Boaba de fasole are scopul de a crește din ea o altă fasole. Pulpa de vită are rolul de a deplasa văcuța de colo-colo. Noi mâncăm alimente care au alte scopuri. Nici plantele nu vor să fie mâncate. Animalele suferă, dar sunt anumite teorii care spun că și plantele simt și percep pericolul, de aceea și-au creat mecanisme de apărare”, explică Doctor Ceazar.

„Laptele din comerț provine în marea majoritate de la vaci modificate genetic, vaci Holstein, care conțin cazeina de tip A1. Aceasta creează inflamație la nivel intestinal și de aceea multe persoane nu pot tolera laptele. Și nu e neapărat vorba de intoleranța la lactoză sau că după o anumită vârstă nu mai secretăm enzima care să digere lactoza”, detaliază nutriționistul.

„Eu nu consum lapte de vacă din comerț, ci merg în piață și întreb vânzătoarea ce tip de vaci are. Dacă sunt Joițane sau Jersey, vaci din rase tradiționale, acel lapte este bun. Și mai ales dacă este băut crud. Laptele devine dăunător din cauza proceselor industriale prin care este modificat ”, adaugă Doctor Cezar.

Laptele de capră este foarte sănătos, ca și laptele de bivoliță. Ambele au o proteină care nu ne face rău, cazeina de tip A2. Și brânzeturile făcute din astfel de lapte sunt mult mai sănătoase. Din lapte de capră, bivoliță sau din văcuță Jersey.

Doctor Cezar a abordat și ideea inoculată în ultimul timp, cu consumul de lapte care poate duce la cancer: „Dacă vă e teamă că laptele cauzează cancer sau alte bazaconii, uitați subiectul! Cancerul este o boală complexă și nu este cauzat de un singur factor așa-zis cancerigen”.

Revenind la topul nostru, fostul cardiolog ne informează că avem nevoie de un aport mare de alimente bogate în potasiu – rădăcinoase, fructe, ciuperci. Plus alimente care să fie și fermentate, așa cum sunt murăturile, care ne echilibrează microbiomul și ne ajută la digestie.

Dacă avem probleme cu digestia, reechilibrarea microbiomului trebuie să se facă treptat. Sunt persoane care vor să-și schimbe total alimentația, pot avea probleme la început. De ce? Pentru că microbiomul, adică bacteriile, nu sunt pregătite pentru noul tip de alimentație. Schimbarea trebuie să se facă treptat.

Alte alimente care sunt sănătoase: carnea albă, carnea roșie și peștele. Carnea roșie – nu mai mult de o dată pe săptămână. Carnea de pasăre, la fel. Carnea de pește, o dată sau de două ori pe săptămână. În rest, mai mult o alimentație de tip vegetarian sau ovo-lacto-vegetarian.

În timpul cursului de la Sports Business Academy, Doctor Cezar a fost întrebat de unul dintre participanți și despre ouăle de prepeliță, considerate și promovate de unii drept miraculoase. Nutriționistul a răspuns: „Nu sunt cu mult mai bune decât ouăle de găină. Întrebarea este de fapt cum au fost crescute acele prepelițe? Dacă au fost crescute în libertate, ouăle lor sunt mai bune. În caz contrar, nu sunt neapărat mai bune. Diferențele sunt minore. Eu aș merge mai mult pe sursă. Trebuie întrebat producătorul sau vânzătorul de unde sunt acele ouă de prepeliță. Ca proprietăți, au ceva beneficii, dar nu atât de mari, nu cu mult peste ouăle de găină”.