În vremea Războiului Rece, supremația olimpică era disputată de SUA și URSS, dar se insinua deseori și Germania de Est (RDG), cea comunistă, care practica un dopaj agresiv. După dispariția URSS, sancționarea Rusiei și ascensiunea economică a Chinei, marea rivalitate a devenit SUA – China. La Paris, primul loc s-a decis la ultima dintre cele 329 de probe din program: finala de baschet feminin, una de mare dramatism.
La Jocurile Olimpice 2024, încheiate duminică la Paris, au fost acordate 329 de seturi de medalii. Pentru acestea au concurat circa 12.500 de sportivi din 206 țări.
93 de țări (45,14% din cele 206) au câștigat cel puțin câte o medalie.
63 de țări (30,58% din cele 206) au câștigat cel puțin câte o medalie de aur.
La fel ca la toate Olimpiadele ultimului sfert de secol, bătălia pentru supremație, în clasamentul pe medalii, s-a dat între SUA și China. Și, la fel ca aproape de fiecare dată, finalmente au triumfat americanii, care au trecut decisiv pe primul loc în ultima zi a competiției, în ultimele secunde ale ultimei probe!
După 328 de probe disputate dintre cele 329 din programul Olimpiadei, China avea o medalie de aur în plus: 40–39. La argint, bronz și total medalii, americanii dominau clar, dar primul criteriu de departajare este cel al medaliilor de aur.
Delegația nord-americană mai avea o șansă să obțină cea de-a 40-a medalie de aur și să treacă, astfel, pe primul loc: câștigarea finalei de baschet feminin, ultima probă din competiție.
N-a fost deloc o finală ușoară, dat fiind că era reeditarea celei de la Tokyo, din 2021: SUA – Franța. Așadar, adversarele americancelor erau baschetbalistele țării-gazdă, puternic susținute de publicul din tribune.
Franța avea de luat și o revanșă: în turneul masculin, cu nici 24 de ore în urmă, fusese învinsă în finală de SUA cu 98–87. Dar la feminin era altceva, diferența de potențial nu era atât de mare…
A fost un meci de un rar dramatism, decis în ultimele secunde: SUA – Franța 67-66!
Echipa feminină de baschet a Statelor Unite a cucerit astfel al 8-lea său titlu olimpic consecutiv.
Printre campioanele olimpice de la Paris se numără și Sabrina Ionescu, născută în SUA într-o familie de emigranți români din timpul comunismului est-european. În finală, ea a jucat 9 minute și 53 de secunde. N-a reuşit să înscrie, dar a făcut două recuperări.
Astfel, SUA a câștigat ambele medalii de aur – masculin și feminin – în turneele de baschet tradițional (5×5). În varianta de baschet 3×3, campioane au ieșit Olanda (masculin) și Germania (feminin).
Prin medalia de aur de la baschet feminin, SUA a tranșat în favoarea ei rivalitatea cu China. A fost egalitate la medalii de aur (40–40), dar americanii au avut mai multe medalii de argint (44–27) și de bronz (42–24), implicit și un avans confortabil la total medalii (126–91).
Clasamentul final pe medalii – Olimpiada de la Paris 2024
Principalele 7 sporturi care au adus medalii SUA
- Atletism: 34 de medalii (14 de aur, 11 de argint, 9 de bronz)
- Înot: 28 (8 – 13 – 7)
- Gimnastică: 9 (3 – 1 – 5)
- Lupte: 7 (2 – 2 – 3)
- Scrimă: 4 (2 – 1 – 1)
- Baschet: 2 (2 – 0 – 0)
- Ciclism pe pistă: 2 (2 – 0 – 0)
Principalele 7 sporturi care au adus medalii Chinei
- Sărituri în apă: 11 (8 – 2 – 1)
- Tir: 10 (5 – 2 – 3)
- Tenis de masă: 6 (5 – 1 – 0)
- Haltere: 5 (5 – 0 – 0)
- Box: 5 (3 – 2 – 0)
- Gimnastică: 9 (2 – 5 – 2)
- Înot: 12 (2 – 3 – 7)
La ultimele 8 Olimpiade, SUA a fost depășită de China doar la Beijing
Este al 4-lea triumf consecutiv al delegației SUA la Jocurile Olimpice, în clasamentul pe medalii, dar și cel mai strâns dintre ele.
De asemenea, este al 7-lea triumf al americanilor la ultimele 8 Olimpiade de vară.
Excepția a fost Olimpiada din 2008, de la Beijing, la care s-au impus chinezii.
Medaliile de aur la ultimele 8 Olimpiade
- 2024 (Paris): SUA – China 40–40 (la argint, 44-27)
- 2021 (Tokyo): SUA – China 39–38
- 2016 (Rio de Janeiro): SUA – Marea Britanie 46–27 (China a fost pe locul 3, cu 26 de medalii de aur)
- 2012 (Londra): SUA – China 46–38
- 2008 (Beijing): China – SUA 51–36
- 2004 (Atena): SUA – China 34–32
- 2000 (Sydney): SUA – Rusia 37–32 (China a fost pe locul 3, cu 28 de medalii de aur)
- 1996 (Atlanta): SUA – Rusia 44–26 (China a fost pe locul 4, cu 16 medalii de aur, fiind depășită și de Germania – 20).
2020 – Tokyo (disputată în 2021)
2016 – Rio de Janeiro
2012 – Londra
2008 – Beijing
2004 – Atena
2000 – Sydney
Ultima dată când americanii n-au prins primele două locuri a fost în 1988, la Seul. Atunci au fost depășiți de două țări comuniste, care practicau și dopajul pe scară foarte mare. Bilanțul: URSS – 55 de medalii de aur, RDG – 37, SUA – 36.
În 1984, țările comuniste au boicotat Olimpiada de la Los Angeles, cu trei excepții: China, Iugoslavia și România. Drept urmare, americanii au câștigat un număr record de medalii de aur (83), dar de medalii în general 9174). Tot atunci și-a stabilit recordul absolut și România: 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz, bilanț cu care s-a clasat pe locul 2. China a venit pe 4 (cu 15 medalii de aur), fiind depășită și de R. F. Germania (17).
În 1980, la Moscova, cea care a boicotat Olimpiada a fost delegația SUA. Drept urmare, primele patru locuri au fost ocupate de țări comuniste: URSS – 80, R. D. Germană – 47, Bulgaria – 8 și Cuba – 8. În Top 10 au fost prezente 7 țări comuniste, primelor patru adăugându-li-se Ungaria – 7, România – 6 și Polonia – 3. Din Lumea Liberă, doar Italia, Franța și Marea Britanie au intrat în Top 10.
Ungaria știe de multă vreme că sportul e o investiție în imaginea țării. 6 medalii de aur și e de două ori mai mică! Din perspectivă literară regională, mai grav e însă eșecul că România și Republica Moldova nu au avut delegație comună.
Americani au pierdut o medalie de aur din cauza prostiei saritorului in inaltime! In mod normal ar fi avut una mai mult decat China.