Saga medaliei de bronz din proba de sol, la gimnastică feminin, va rămâne una dintre marile povești ale Olimpiadei cu numărul 33 – Paris 2024. În centrul ei s-au aflat două gimnate române și una americană. „Bronzul” olimpic a făcut dus-întors între Ana Maria Bărbosu și Jordan Chiles, iar Sabrina Florea și-a recuprat locul 4. Ambiția mamei sale, antrenoarea Camelia Voinea, de a-i lua medalia de bronz focșenencei Ana Maria s-a soldat cu un eșec: contestația constănțencei a fost respinsă de TAS.
În rezolvarea complicatei situații din proba de sol s-au implicat trei organizații planetare, toate cu sediul la Lausanne (Elveția): Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), Federația Internațională de Gimnastică și Comitetul Internațional Olimpic (CIO).
Toată încurcătura a apărut de la două erori majore: una a organizatorilor competiției olimpice de gimnastică și una a americancei Cecile Landi, antrenoarea naționalei feminine a SUA.
Eroarea numărul 1: i-au dat iluzia Anei Maria Bărbosu că a câștigat „bronzul”, apoi i l-au luat!
Luni, 5 august, imediat după ce ultima concurentă de la sol, americanca Jordan Chiles, și-a încheiat exercițiul la sol, organizatorii concursului de gimnastică s-au grăbit să anunțe nota acesteia, 13,666, și să afișeze clasamentul probei, deci și cele trei medaliate: Rebeca Andrade (Brazilia) – aur; 2. Simone Biles (SUA) – argint; 3. Ana Maria Bărbosu (România) – bronz. Foarte aproape de podium: 4. Sabrina Maneca-Voinea (România); 5. Jordan Chiles (SUA).
De data asta, graba chiar a stricat treaba: delegația americană a contestat nota primită de Jordan Chiles, contestația a fost admisă, nota sportivei de 23 de ani a crescut de la 13,666 la 13,766, iar americanca a urcat de pe locul 5 pe 3!
A fost momentul acela cumplit când bucuria Anei Maria Bărbosu s-a transformat în crispare, mușchii feței i s-au blocat, ochii i s-au împăiejenit, steagul roș-galben-albastru i-a căzut din mâini, iar adolescenta din Focșani a împietrit în văzul întregii lumi.
Îi zburau premiul de 60.000 de la COSR și renta pe viață, dar mai mult o durea brutalitatea cu care a fost dată jos de pe podium. Și totul, din cauza grabei prostești a organizatorilor de a anunța un podium care nu era definitiv. Două-trei minute de răbdare ar fi scutit-o pe Ana Maria Bărbosu (18 ani) de acele trăiri extreme, care te pot băga în boală. Trebuia afișat clasamentul final al probei, cel de după judecarea contestației, nu cel provizoriu.
Eroarea numărul 2: au acceptat o contestație depusă cu 4 secunde peste termenul-limită
Dar chiar și acea contestație avea problema ei – una invizibilă nespecialiștilor, dar pe care juriul de 7 arbitri ar fi trebuit s-o sesizeze. E vorba de depășirea termenului de depunere a contestației introduse de delegația americană.
Regulamentul prevede că, pentru a fi validă, o contestație trebuie depusă în maximum două minute de la afișarea notei. Numai că, în cazul ultimei sportive din concurs, termenul-limită este de numai un minut (pentru a nu fi îtârziată prea mult festivitatea de premiere).
Ei bine, aici a atacat eficient delegația română, în memoriul introdus la Tribunalul de Arbitraj Sportiv. Aici a fost cheia succesului: TAS a măsurat riguros timpul și a constatat, indubitabil, că americanii au introdus contestația după un minut și 4 secunde, deci e invalidă!
Acele 4 secunde în plus, atacate perfect de Ana Maria Bărbosu și de Federația Română de Gimnastică, au aruncat-o pe Jordan Chiles înapoi pe locul 5, iar pe cele două românce le-a urcat pe locurle 3 și 4. S-a revenit la situația din momentul când Ana Maria Bărbosu se bucura cu steagul național în mâini.
Prin decizia TAS, preluată de Federația Internațională de Gimnastică și validată de Comitetul Internațional Olimpic, steagul căzut la picioarele Anei Maria luni, 5 august, a revenit în brațele acesteia cinci zile mai târziu. Tristețea sportivei din Focșani a ținut cinci zile, bucuria va dura o eternitate: Ana Maria Bărbosu aduce României prima medalie la gimnastică după o „secetă” de 12 ani.
TAS nu a judecat chestiuni concrete de arbitraj, ci încălcarea unor reguli sau proceduri
De fapt, Tribunalul de Arbitraj Sportiv a luat două decizii importante în speța finala de la sol:
- a admis parțial solicitarea Anei Maria Bărbosu;
- a respins solicitarea Sabrinei Maneca Voinea.
Explicația e simplă: TAS a judecat și penalizat încălcarea unei proceduri, a unui articol de regulament. Concret: nerespectarea termenului-limită de un minut la depunerea contestației de către delegația americană, pentru exercițiul final al sportivei Jordan Chiles.
Așa cum era de așteptat, TAS nu a judecat chestiuni concrete de arbitraj – tehnica de notare, subiectivismul sau erorile unor arbitri, coeficienți de dificultate etc. De aceea solicitarea Sabrinei Maneca-Voinea a fost respinsă din start.
Una dintre regulile de bază ale Jocurilor Olimpice este că medaliile se acordă în arenă, nu la tribunale, nici măcar la cele sportive! Excepție fac încălcările tehnice de regulament, măsurabile în secunde, metri etc., nu controversele sportive. Exact cazul Anei Maria Bărbosu: cele 4 secunde în plus la intriducerea contestației americane.
Un caz în 7 concluzii
Cumulate, cele două decizii – admiterea parțială a cererii Anei Maria Bărbosu și respingerea cererii Sabrinei Maneca Voinea – au făcut dreptate în toată tevatura, chiar dacă unele note pot fi discutabile (discuții facem toți, note dau doar arbitrii).
1. Ana Maria Bărbosu a rămas cu medalia de bronz rezistând unui dublu asalt: din partea colegei sale Sabrina Maneca Voinea (prim mama acesteia, Camelia Voinea, care părea infinit mai disperată decât fiica sa) și din partea americancei Jordan Chiles. Până la urmă, ambele contestații ale gimnastelor de pe locurile 4 și 5 au fost respinse sau invalidate: una de către juriul de arbitraj, cealaltă de TAS.
2. Sabrina Maneca Voinea s-a comportat admirabil atât în finala de la sol, cât și în gestionarea situației post-concurs. Spre deosebire de mama sa, tânăra de 17 ani a arătat multă decență și maturitate, mult echilibru și caracter.
3. Camelia Voinea, mama și antrenoarea Sabrinei Maneca Voinea, n-a reușit s-o deposedeze de medalie pe Ana Maria Bărbosu pentru a i-o da fiicei sale. Declarațiile frustrate și chiar isterice ale antrenoarei constănțene, duse într-un conspiraționism stupid, au culminat cu penibila scenă de la revenirea în țară a delegației tricolore: fosta gimnastă s-a pus moț în centrul pozei, în primul rând, luându-le fața campionilor olimpici sau numeroșilor medaliați cu argint!
4. Cea mai frustrată ar trebui să fie americanca Jordan Chiles, cea care poate reproșa antrenoarei sale că a depășit termenul de un minut la depunerea contestației. Acele 4 secunde au privat-o de singura sa medalie olimpică la individual (în concursul pe echipe a luat aurul).
5. Politicieni populiști și iresponsabili, precum prim-ministrul Marcel Ciolacu, s-au făcut de râs vorbind despre o conspirație mondială „ca pe vremea URSS”. Președintele PSD a anunțat chiar că boicotează festivitatea de închidere a Olimpiadei, în semn de protest față de rumegușul său din cap. S-a umflat rapid un curent anti-occidental, în special anti-american, construit pe predicatul imbecil „America ne fură medaliile”. Idioții utili ai Moscovei și-au făcut treaba încă o dată, dar zilele de sâmbătă și duminică – ultimele ale Olimpiadei – i-au lăsat pe toți în fundul gol.
6. Creaturi hidoase din politică și mass-media, cu România TV placă turnantă, au pus „conspirația anti-românească” de la gimnastică pe seama „ofensivei globaliștilor”, care au vrut „un podium negru” exact la sol, unde se aflau și două românce. De parcă n-ar fi fost atâtea „podiumuri negre”, de-a lungul vremii – inclusiv la actuala Olimpiadă –, la atletism, box etc… Acum, că Jordan Chiles a pierdut medalia de bronz, tragem concluzia că „globaliștii” au pierdut bătălia și se zvârcolesc în chinuri…
7. A fost încă o dovadă, pe viu, cât de nocivă este victimizarea gratuită, tradusă prin „suntem buni, dar nu ne lasă alții să ne afirmăm” sau, mai grav, „suntem o țară prea mică pentru a ni se face dreptate”. Un complex păcătos, care a infectat societatea românească în comunism și pe care-l exploatează fără rușine actualii națioaliști. Apropo: sunt multe țări mai mici decât noi, unele fără nicio influență globală, care au câștigat titluri olimpice, ba chiar s-au clasat peste România în clasamentul pe medalii. De exemplu, Uzbekistan are 8 medalii de aur, dintre care 5 la box! Se pare că „oculta mondială” nu i-a putut opri pe uzbeci să facă ravagii în ring, doar cu noi a avut ceva, nu ne-a lăsat să luăm nici măcar un „bronz” la acest sport…
În concluzie: atunci când ne considerăm nedreptățiți, avem căi de atac, formule de contestare pe cale legală. Pe acelea trebuie să le folosim, nu să ne smiorcăim pe la TV-uri patriotarde, cu argumente caraghioase! Ana Maria Bărbosu a atacat corect și a câștigat. Camelia Florea a atacat greșit și a pierdut. Măcar să n-o contamineze și pe fiica sa cu ideile ei AUR-iste! Ar fi păcat să-i ruineze cariera…
Comunicatul Federației de Gimnastică din România
„Cu un ochi râdem, cu unul plângem. În urma memoriilor făcute la TAS de FRG și COSR, Tribunalul de Arbitraj Sportiv a decis ca medalia de bronz să revină Anei Maria Bărbosu.
Avocatul Sabin Gherdan a oferit detalii.
«Federația Română de Gimnastică, reprezentată de societatea de avocatură specializată în dreptul sportului, Gherdan și Asociații SCA, prin avocatul coordonator Sabin Gherdan și avocații Călina Tejan și Raul Ștefan Celmare, după un efort colectiv de cinci zile și patru nopți, vă comunică dispozitivele ședinței TAS în speța:
FRG, Bărbosu vs. Federația Internațională de Gimnastică:
1. Cererea înregistrată de către Ana Maria Bărbosu este parțial admisă.
2. Contestația formulată de către Jordan Chiles a fost depusă peste termenul de 1 minut prevăzut de art. 8.5 din Regulamentul Tehnic FIG și este determinată ca fiind fără efect.
3. Scorul inițial de 13.666 acordat atletei Jordan Chiles în finală este reinstituit.
4. Federația Internațională de Gimnastică va determina clasamentul finalei și va acorda medaliile în concordanță cu decizia de mai sus.
5. Alte solicitări sunt respinse.
FRG, Voinea vs. Federația Internațională de Gimnastică:
1. Cererea înregistrată de FRG și Sabrina Maneca Voinea este respinsă.
Ca urmare a acestei decizii, Ana Maria Bărbosu obține medalia de bronz, în timp ce Sabrina Maneca Voinea încheie competiția pe locul 4.
Felicitări ambelor noastre gimnaste pentru rezultatul deosebit obținut la Jocurile Olimpice de la Paris!»”
Mai multe medalii decât la precedentele două Olimpiade la un loc!
„Bronzul” Anei Maria Bărbosu a fixat bilanțul României la 9 medalii: 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz.
Prin acest bilanț, România a ocupat locul 23 în clasamentul final pe medalii. Un loc mult mai bun decât cel din urmă cu trei ani, de la Tokyo, când ne-am clasat pe 46.
De altfel, bilanțul României la Paris 2024 a fost mai bun decât cel de la precedentele trei Olimpiade.
Bilanțul României la ultimele 12 Olimpiade
- 2024, Paris: 9 medalii (3 – 4 – 2)
- 2021, Tokyo: 4 medalii (1 – 3 – 0)
- 2016, Rio de Janeiro: 4 medalii (1 – 1 – 2)
- 2012, Londra: 8 medalii (2 – 4 – 2)
- 2008, Beijing: 9 medalii (4 – 1 – 4)
- 2004, Atena: 19 medalii (8 – 5 – 6)
- 2000, Sydney: 26 de medalii (11 – 6 – 9)
- 1996, Atlanta: 20 de medalii (4 – 7 – 9)
- 1992, Barcelona: 18 medalii (4 – 6 – 8)
- 1988, Seul: 24 de medalii (7 – 11 – 6)
- 1984, Los Angeles: 53 de medalii (20 – 16 – 17)
- 1980, Moscova: 25 de medalii (6 – 6 – 13)
La Paris, canotajul ne-a adus 5 medalii (2 – 3 – 0), înotul două (1 – 0 – 1), iar halterele (0 – 1 – 0) și gimnastica (0 – 0 – 1) câte una.
La masculin am câștigat 3 medalii (2 – 0 – 1), iar la feminin – 6 (1 – 4 – 1). Așadar, de două ori mai multe medalii la feminin (6 / 3), dar de două ori mai mult aur la masculin (2 / 1).
Cele 9 medalii ale României la Paris 2024
Aur (3)
- David Popovici – înot (200 m liber / masculin)
- Andrei Cornea, Marian Enache – canotaj (dublu vâsle / masculin)
- Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu – canotaj (8+1 rame / feminin)
Argint (4)
- Ancuţa Bodnar, Simona Radiş – canotaj (dublu vâsle / feminin)
- Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel – canotaj (dublu rame / feminin)
- Gianina van Groningen, Ionela Cozmiuc – canotaj (dublu vâsle, categoria uşoară / feminin)
- Mihaela Cambei – haltere (cat. 49 kg / feminin)
Bronz (2)
- David Popovici – înot (100 m liber / masculin)
- Ana Maria Bărbosu – gimnastică (sol / feminin).
Premiile medaliaților: între 60.000 și 240.000 de euro
Numărul campionilor olimpici români la Paris 2024: 16, dintre care 13 la canotaj, unul la înot, unul la haltere și unul la gimnastică. Toți aceștia vor primi câte 140.000 de euro pentru titlul olimpic, de la COSR. O medalie de argint este răplătită cu 100.000 de euro, iar una de bronz – cu 60.000 de euro.
Astfel, COSR va face premieri – din bani publci, primiți de la bugetul României – în valoare totală de 3.060.000 de euro.
Banii vor fi împărțiți astfel:
- 240.000 de euro – Ancuţa Bodnar, Simona Radiş, Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel (1 aur + 1 argint)
- 200.000 de euro – David Popovici (1 aur + 1 bronz)
- 140.000 de euro – Maria Magdalena Rusu, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Victoria Ştefania Petreanu, Andrei Cornea, Marian Enache (1 aur)
- 100.000 de euro – Gianina van Groningen, Ionela Cozmiuc, Mihaela Cambei (1 argint)
- 60.000 de euro – Ana Maria Bărbosu (1 bronz).
La acestea se adaugă diverse alte premii, din partea federațiilor, a cluburilor, a autorităților locale, a sponsorilor sau a unor companii ori antreprenori (precum Ion Țiriac, care le dă câte o mașină tuturor campionilor olimpici).
Medaliile olimpice au o pondere consistentă și în calcularea rentei sportive pe care performerii de la Paris o vor încasa în tot restul vieții, după încheierea carierei de performanță.
România a încheiat pe locul 23
Dintre cele 206 națiuni reprezentate la Jocurile Olimpice 2024, România a încheiat pe locul 23.
De-a lungul celor 16 zile de competiție (27 iulie – 11 august), țara noastră a urcat până pe poziția a 12-a, dar „seceta” din ultima săptămână a făcut să tot coborâm în clasamentul pe medalii. În acest interval, ne-au depășit țări precum Noua Zeelandă, Uzbekistan, Ungaria, Kenya, Norvegia, Irlanda, Iran și Ucraina.
Pe prima poziție a încheiat, ca de obicei, delegația Statelor Unite ale Americii. De data asta, însă, concurența cu China a fot acerbă. Americanii au trecut pe primul loc chiar la ultima probă, cea cu numărul 329, prin victoria SUA în finala la baschet feminin.
Gata! Înapoi la nenorocirile noastre. Numai HaHANeaws, Ge4Meme si Zoaie.com bat câmpii, manipuleaza si cenzureaza ca niste „jurnalisti” in solda ce sunt.
Un articol bun, consistent, obiectiv, util si celor care nu au urmarit foarte insistent desfasurarea olimpiadei.