Proclamația prin care Putin încearcă să rupă Transnistria de Moldova și s-o alipească Rusiei. Tiraspolul cere protecția Moscovei în fața „abuzurilor” Chișinăului!

Moscova a intrat într-o nouă fază a încercării de destabilizare a Republicii Moldova: ruperea Transnistriei și alipirea ei la Federația Rusă. Din 2008 încoace, metoda a fost aplicată în două regiuni din Georgia (Abhazia, Osetia de Sud) și în 5 regiuni din Ucraina (Crimeea, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Herson). În toate cazurile, acțiunea în forță a Moscovei a fost precedată de cereri de ajutor frățesc din interiorul regiunilor respective, din partea unor grupări rusofile.

Cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”, desfășurat miercuri, 28 februarie, la Tiraspol, a decis „să se adreseze” Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat, cele două Camere ale Parlamentului rus, „cu rugămintea de a întreprinde măsuri în vederea protejării Transnistriei, în condiţiile amplificării presiunilor din partea Moldovei”.

Tiraspolul argumentează că se adresează Moscovei dat fiind că pe teritoriul Transnistriei locuiesc peste 200.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse, precum şi „avându-se în vedere experienţa pozitivă a Rusiei de pacificator la Nistru şi statutul său de garant şi mediator în procesul de negocieri în problema transnistreană”.

Rezoluţia, adoptată în unanimitate, nu precizează în ce mod ar urma să intervină Rusia pentru „a ajuta Transnistria”. Totuși, este de remarcat că documentul nu solicită o alipire la Federaţia Rusă, aşa cum existau temeri, amplificate în mass-media, înainte de acest eveniment.

În rezoluția votată miercuri, Congresul de la Tiraspol susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor în acest sens, de la Moscova şi de la forurile internaţionale, inclusiv de la Uniunea Europeană!

Congresul de la Tiraspol a avut loc cu exact o zi înaintea discursului pe care-l va ține tiranul Vladimir Putin la Moscova.

Agenţia oficială de ştiri a regimului transnistrean a publicat principalele decizii adoptate la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”, grupate într-un fel de proclamație.

Obiectivele „Proclamației de la Tiraspol”

„1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei, în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.

2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean, garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.

3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori – n. red.).

4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.

5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei – n. red.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.

6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.

7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii astfel încât să creeze condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.”

„Suveranitatea Transnistriei este o condiţie inalienabilă şi fundamentală„

Discursurile oficialilor care au luat cuvântul la Congresul de la Tiraspol s-au concentrat pe sublinierea independenţei regiunii, fără a aduce în discuţie o unire cu Federaţia Rusă.

„Transnistria va lupta cu perseverenţă pentru propria identitate, drepturile şi interesele poporului transnistrean şi nu va refuza să le apere, indiferent de orice formă de şantaj şi presiune externă”, se spune în rezoluţia adoptată.

„Doar suveranitatea Transnistriei este o condiţie inalienabilă şi fundamentală pentru apărarea identităţii distinctive şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale poporului nostru multinaţional, consacrate de principiile de bază ale dreptului internaţional şi de prevederile Cartei ONU” – se mai arată în document.

Krasnoselski acuză Chișinăul de „genocid”, Ignatiev aduce „argumente” pentru independența Transnistriei

În discursul său de la Congres, liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chişinăul de „genocid” împotriva Transnistriei. El a numit patru forme de „genocid” – evident, bazaconii – care ar fi avut loc în ultimii 30 de ani:

• strangularea economică;
• distrugerea fizică a unei părţi a poporului;
• negarea protecţiei juridice;
• încercarea de a impune cu forţa „limba moldovenească” (de fapt, limba română).

Krasnoselski: „Moldova foloseşte în mod tradiţional dificultăţile globale pentru a dezavantaja Transnistria. Acest lucru este valabil pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice la vremea sa, este valabil pentru pandemie, este valabil pentru ostilităţile din Ucraina”.

Vitali Ignatiev, autointitulat „ministru de Externe al Transnistriei”, a calificat „presiunea exercitată de Moldova” asupra Transnistriei drept „fără precedent”. El a menționat „legea privind separatismul”, elaborată de Chişinău, şi a invocat presupuse „încălcări masive” ale drepturilor transnistrenilor. „Autorităţile moldoveneşti îşi dau seama că noi avem o identitate diferită. Sarcina noastră este să aducem acest adevăr în faţa comunităţii mondiale”, a declarat Ignatiev – unul dintre oficialii cei mai pro-ruşi de la Tiraspol.

El a continuat: „Transnistria este un teritoriu destul de mic, cu o populaţie de o jumătate de milion de oameni. Cu toate acestea, există multe state în lume mai mici decât al nostru. Este greu de găsit un astfel de stat în lume, care ar avea motive istorice, juridice şi politice atât de impecabile pentru independenţa sa. Dar comunitatea internaţională nu a încercat niciodată să se concentreze în mod serios pe obţinerea unei reglementări juste şi paşnice a conflictului”.

„Facem apel la partenerii noştri internaţionali pentru a preveni transformarea Transnistriei într-un ghetou al secolului XXI”

Alexandru Korşunov, preşedintele Sovietului Suprem al Transnistriei (Parlamentul local), a pus și el gaz pe foc, prin acuzații la adresa conducerii de la Chișinău: „Astăzi ne aflăm din nou în faţa unei provocări. Autorităţile moldoveneşti folosesc din nou economia ca mijloc de presiune politică. O serie de întreprinderi, care angajează sute de oameni, sunt forţate să se oprească astăzi. Taxele nejustificate ale Moldovei împotriva Transnistriei au dus la pierderi bugetare. Moldova blochează importul de medicamente în Transnistria din ţările CSI. Oamenii au resimţit deja creşterea preţurilor şi lipsa medicamentelor. Interzicerea importului de echipamente medicale depăşeşte înţelegerea umană. Moldova încalcă drepturile fundamentale ale omului consacrate în documentele internaţionale. Facem apel la partenerii noştri internaţionali pentru a preveni transformarea Transnistriei într-un ghetou al secolului XXI”.