De Sfântul Ion, rușii și sârbii au început Crăciunul. Sunt ultimele popoare notabile din lume care se mai ghidează, în stabilirea acestei importante sărbători creștine, după calendarul iulian – demonstrat că e greșit încă din 1582, adică de 442 de ani. Până în 2022 ținuți și ei pe rit vechi, ucrainenii au sărbătorit pentru prima oară Crăciunul, la sfârșitul anului trecut, alături de restul civilizației creștine, odată cu ruperea definitivă Moscova a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
La slujba de Crăciun, Patriarhul Kirill al Rusiei le-a cerut enoriașilor să se roage pentru țară, astfel încât „niciun rău străin să nu ne poată perturba viața pașnică“. Discursul face parte din retorica propagandei Kremlinului, care pretinde că duce un război de apărare cu imperialiștii occidentali în Ucraina.
Putin n-a sărbătorit Crăciunul în Catedrala Iisus Mântuitorul, din Moscova, ci s-a dus la o biserică din Novo-Ogariovo, în vestul capitalei, unde-și are reședința dictatorul Rusiei. Acolo i-au fost aduși membri ai familiilor cu soldați morți în Ucraina.
Decalajul de 14 zile dintre Crăciunul ținut de majoritatea creștinilor și Crăciunul ținut pe rit vechi de ruși și sârbi provine de la eroarea de calcul conținută de calendarul iulian. Acesta a fost adoptat în Republica Romană acum 2000 de ani, la cererea dictatorului Iulius Cezar – de unde provine și numele de calendar iulian. La vremea respectivă o realizare remarcabilă, deoarece stabilea calendarul în funcție de mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, acesta s-a dovedit totuși, pe parcursul secolelor, că avea o eroare de calcul: era prea lung.
“God is with us”: Patriarch Kirill congratulated all believers on Christmas Jan 07
#Russia #RussianChristmas pic.twitter.com/iZtvhzrotC
— War Reports (@cheguwera) January 6, 2024
Cei care și-au dat seama de eroare au fost preoții creștini, care au observat, pe măsură ce treceau secolele, că datele după care calculau Crăciunul și Paștele nu mai picau pe calendarul astronomic. Eroarea se tot acumula, devenind din ce în ce mai mare, până când Papa Grigore al XIII-lea a cerut unei comisii de teologi și savanți să calculeze din nou și să vadă ce se întâmplă. S-a descoperit astfel că anul calendarului iulian, de 365,2425 zile, este prea lung. Comisia a elaborat un nou calendar, numit gregorian, în care anul avea 365,2422 zile. Așadar, un pic mai scurt decât precedentul, pentru ca decalajul dintre echinocțiile astronomice și datele din calendar (20/21 martie și 22.23 septembrie) să dispară.
Deoarece în cei aproape 1600 de ani în care funcționase calendarul iulian se acumulase deja o eroare de 11 zile între data astronomică și data calendaristică, atunci când s-a introdus noul calendar, în 1582, s-au tăiat și 11 zile. Astfel, data de 4 octombrie 1582 a fost urmată de 15 octombrie 1582.
Lumea ortodoxă a insistat încă mult timp în eroare, dar treptat s-a trecut și aici la noul calendar. În România, calendarul gregorian a fost adoptat de autorități în 1919, când după 1 aprilie a urmat 14 aprilie (a fost nevoie să se taie 13 zile pentru că, între timp, mai trecuseră alți peste 300 de ani în care eroarea din calendar făcuse ca diferența dintre data astronomică și cea măsurată de oameni să crească).
În plan religios, în România funcționează un hibrid. Paștele mai este încă socotit de BOR după calendarul iulian, în timp ce Crăciunul este sărbătorit la data corectă, pe 25 decembrie. Deschiderea subiectului privind reforma datei după care se calculează Paștele a stârnit în 2023, în România, reacția viscerală a rusofililor, habotnicilor și conspiraționiștilor, întâmpinând o puternică opoziție inclusiv în rândurile clerului ortodox.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
