În timp ce violatorii umblă liber pe străzi cu voia lui Tudorel Toader, ministrul Justiţiei nu renunţă nici în ruptul capului la planul care rupe România de UE. Continuă cu aroganţă să dea peste nas Europei şi să ignore complet solicitările feluritelor organisme continentale privind stoparea atacurilor la statul de drept.
Raportul MCV, Rezoluţia Parlamentului UE, Comisia Europeană, Grupul GRECO (al ţărilor care luptă împotriva corupţiei), Consiliului Uniunii Europene, marile familii politice europene, asociaţiile magistraţilor, partenerii euroatlantici ai României – nimic şi nimeni nu contează. Toate vocile Europei îi cer lui Toader şi colegilor său din PSD-ALDE să renunţe la modificările legislaţiei din justiţie şi la schimbarea procurorilor de rang înalt, dar nimeni nu le mai ia în seamă.
Mai mult, acţiunile continuă cu şi mai mare virulenţă. Luni seară, la Antena 3, Toader a declarat că se impun „schimbări radicale” în sistemul de justiţie, iar ulterior a şi explicat ce înseamnă. Una dintre acest măsuri îi priveşte nu pe cetăţenii păgubiţi de corupţia politică, ci taman pe cei condamnaţi pentru corupţie şi alte fapte penale.
”În termen scurt vom veni cu măsuri compensatorii pentru cei care au pierdut termenul de contestație în anulare”, a declarat Tudorel Toader, fără a explica ce fel de ”măsuri compensatorii” are în vedere și fără să fie întrebat de ”jurnaliștii” din platou, au remarcat jurnaliştii de la G4Media.
Astfel, este prima dată când ministrul Justiției vine cu astfel de propuneri, după ce inițiative similare au fost promovate de avocații Adrian Toni Neacșu (apărătorul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea) și Dan Chitic (unul dintre personajele cele mai intens promovate de către oficiosul Kremlinului, Sputnik).
În noiembrie 2018, CCR a decis că toate C5-urile de la ICCJ din 2014 până la data deciziei CCR au fost compuse nelegal în sensul că aveau în compunere un judecător membru de drept în loc ca toți cei 5 magistrați din complet să fie trași la sorți.
Printre demnitarii condamnați de C5-urile de la ICCJ între 2014 și 2018 (declarate nelegal constituite de CCR) se numără fostul premier Adrian Năstase, condamnat definitiv a doua oară pentru corupție în ianuarie 2014 în procesul Zambaccian, și Liviu Dragnea, condamnat definitiv în aprilie 2016 în procesul Referendumul, mai notează G4Media.
CE NE-A CERUT UE PRIN MCV
Printre noile recomandări ale Comisiei Europene din ultimul Raport MCV, publicat pe 13 noiembrie anul trecut, se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO.
„Intrarea în vigoare a legilor justiţiei modificate, presiunea exercitată asupra independenţei judiciare în general şi asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie în special şi a altor măsuri care subminează lupta împotriva corupţiei au inversat sau au pus în discuţie ireversibilitatea progresului. Pentru remedierea situaţiei sunt recomandate următoarele măsuri”, cerea Raportul MCV din noiembrie 2018:
Legile justiţiei
• Suspendaţi imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.
• Revizuirea legilor justiţiei, ţinând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneţia şi GRECO.
Numiri şi concedieri în cadrul sistemului judiciar
• Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar de a continua desfăşurarea anchetei profesionale şi neparticipante a corupţiei.
• Consiliul Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecţiei Judiciare şi în termen de trei luni să numească, prin concurs, o nouă echipă de conducere în Inspecţie.
• Respectarea opiniilor negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcţii de conducere, până când un nou cadru legislativ nu este în vigoare în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
Coduri penale
• îngheţarea procesului de implementare a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.
• Revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ţinând pe deplin seama de necesitatea compatibilităţii cu legislaţia UE şi cu obligaţiile internaţionale privind dispoziţiile privind corupţia, recomandările din cadrul MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia. Comisia va continua să urmărească îndeaproape şi va evalua situaţia înainte de sfârşitul mandatului acestei comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a pune din nou la cale procesul de reformă şi pentru a relua calea către încheierea MCV, astfel cum este prevăzut în raportul din ianuarie 2017.
