Rămas pe dinafară la împărțirea funcțiilor în NATO și structurile UE, președintele Klaus Iohannis și-a redus drastic pretențiile și a pus acum PNL-ul să lucreze la un scenariu în care legea va fi modificată astfel încât el să prindă măcar un loc în viitorul Parlament. Informația despre discuțiile din PNL privind plasarea lui Iohannis în deschiderea listei de candidați pentru Senat este prezentată de G4Media.ro, care citează surse politice. Iohannis încearcă astfel să copieze precedentul făcut de PSD cu Ion Iliescu în 2004.
Iohannis și-a făcut, vreme de 3 ani, iluzii că ar fi un lider regional de mare importanță și un personaj-cheie apreciat în cancelariile occidentale. În mod repetat, a lansat semnale că așteaptă să fie nominalizat la poziția de secretar general al NATO, care urma să devină vacantă în toamna lui 2024 odată cu încetarea mandatului lui Jens Stoltenberg.
Nimeni din Occident nu l-a încurajat și nu i-a dat un semnal pozitiv, dar președintele României, înconjurat de o pleiadă de personaje slugarnice inclusiv din PNL, a fost convins de apropiați că trebuie să forțeze nota. Astă-primăvară s-a autopropus secretar general al NATO, spre stupefacția întregii organizații.
SUA, Marea Britanie și celelalte țări importante l-au susținut însă pe olandezul Mark Rutte și Iohannis s-a văzut nevoit să-și retragă candidatura chiar înaintea Summit-ului de la Washington. Furios, președintele României a avut reacții necontrolate și decizii aberante, precum aceea de a refuza să participe la dineul oficial, lăsându-le tuturor impresia că folosise, pur și simplu, funcția de șef al statului român pentru a-și urmări obiective personale și nu interesele poporului care-l alesese de două ori.
Timp de câteva săptămâni, Iohannis a tras sfori la Bruxelles, sperând că va obține măcar un post înalt în structurile Uniunii Europene, drept compensație pentru ratarea șefiei NATO. Dar iluziile că va fi numit comisar european pentru Apărare sau la șefia Consiliului Europei s-au risipit și aici, generând o nouă criză de personalitate. Iohannis a dispărut efectiv vreme de câteva luni din peisajul public, abandonând complet atribuțiile și îndatoririle de șef al statului român.
Acum, președintele României și-a recalibrat pretențiile și se vrea membru și, probabil, președinte al Senatului în următoarea legislatură. Nu e doar o chestiune de orgoliu, ci și una de protecție – Iohannis caută să se pună la adăpost, după ce mandatul de președinte îi va înceta, de eventuale anchete pentru abuzuri în funcție comise cât a fost șeful statului.
Pentru ca Iohannis să sară din fotoliul de la Cotroceni în cel de președinte al Senatului și să-și continue cariera de sinecurist plătit din bani publici e nevoie ca majoritatea PSD-PNL să modifice legea pentru alegerea președintelui nr. 370/2004, astfel încât pe listele partidelor să poată fi trecuți și indivizi care nu sunt membri ai respectivelor partide. Iohannis a ieșit din PNL când a devenit președinte, conform Constituției.
Teoretic, nu se pune problema ca PSD să aibă obiecții față de planul lui Iohannis, cel mai bun președinte al României pentru partidul lui Ciolacu de la Ion Iliescu încoace. Klaus Iohannis și-a câștigat mandatele la Cotroceni promițându-le românilor că-i va scăpa de PSD, dar a făcut exact pe dos, creând unul din cele mai periculoase precedente din istorie. El și-a trădat electoratul și a dat mâna cu structurile oculte care controlează România și al căror exponent rămâne PSD – urmașul Partidului Comunist de dinainte de 1989.
Iohannis este președintele care a numit cei mai mulți premieri de la PSD, iar în 2021 a dat afară USR de la guvernare, a stopat reformele și a adus în loc PSD-ul, care a jefuit țara și a băgat-o în faliment cot la cot cu PNL-ul în ultimii 3 ani. Azi, România are de departe cel mai mare deficit din UE, cea mai mare inflație și cea mai redusă creștere economică, iar absorbția fondurilor din PNRR pentru modernizarea țării a fost stopată de PSD și PNL, care au refuzat să aplice reformele instituționale cerute de Comisia Europeană.