„Stabilitatea” promisă de PSD-PNL, cu rotativa Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu, a produs statului român avarii distrugătoare, prin proliferarea sinecurilor toxice, duse la un nivel nemaiîntâlnit. Și pentru că deciziile erau cu adevărat revoltătoare, Ciolacu a trecut la pasul 2: secretizarea propriei porcării!
Cazul Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) este strigător la cer. Această instituție, formată din 12 membri, a fost înființată în 2022 de premierul de atunci, Nicolae Ciucă, prin Ordonanță de Urgență dată de Guvern (OUG).
În trei ani, componența Comisiei a fost modificată de mai multe ori. Ultima dată – în ianuarie 2025, când prim-ministrul Marcel Ciolacu a și secretizat-o, să nu mai știe poporul cine sunt cei 12 pe care-i plătește generos!
Bolojan: „Dacă au trei ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu de ministru”
Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) a fost dată ca exemplu de risipă bugetară, miercurea trecută, de premierul Ilie Bolojan, în conferința de presă în care acesta a anunțat noile măsuri pe care Guvernul vrea să le ia pentru reducerea deficitului.
Bolojan nu a pronunțat numele „comitetului special”, dar a oferit indicii care duc clar la CEISD.
Ilie Bolojan: „Am descoperit zilele trecute un nou comitet special, pe lângă cel de la Eximbank, un alt comitet care analizează investițiile străine. Orice investiție străină în România achită o taxă de 10.000 de euro pentru acest aviz și o comisie din 12 persoane avizează sau nu favorabil investiția. Pentru fiecare ședință, primesc 30% din indemnizația unui ministru. Dacă au trei ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu (de ministru! – n. red.). Da, ăsta l-au făcut printr-o lege, ca să modifici această prevedere, să le pui o indemnizație zero sau să faci ca acest comitet să fie format din 5 persoane, trebuie să prinzi Parlamentul în sesiune, pentru că altfel nu poți să modifici acest lucru. Sigur că e o nedreptate că avem astfel de situații, dar ele vor fi corectate în pachetul 2 și pachetul 3″.
Sursele Hotnews confirmă faptul că Ilie Bolojan s-a referit la Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD).
Legea pe care o invocă premierul este legea de aprobare a ordonanței de urgență date de Nicolae Ciucă în 2022, privind înfințarea CEISD. Acea OUG a fost contrasemnată mulți miniștri din Guvernul Ciucă.
Unul dintre cei care au semnat-o se află și în actualul Guvern Bolojan: Marian Neacșu, atunci secretarul general al Guvernului, acum vicepremier.
Potrivit OUG din 2022, din CEISD fac parte 12 persoane:
1. un reprezentant al prim-ministrului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care va avea şi calitatea de preşedinte al Comisiei;
2. preşedintele Consiliului Concurenţei sau un membru al Plenului Consiliului Concurenţei;
3. un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului;
4. un reprezentant al Ministerului Economiei;
5. un reprezentant al Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului;
6. un reprezentant al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
7. un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării;
8. un reprezentant al Ministerului Finanţelor;
9. un reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale;
10. un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;
11. un reprezentant al Ministerului Sănătăţii;
12. un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.
Membrii titulari şi supleanţi ai CEISD sunt numiţi pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia. Nivelul de reprezentare în cazul membrilor titulari va fi de cel puţin secretar de stat, iar al membrilor supleanţi – de cel puţin director.
Ciucă a numit o dată, Ciolacu – de 4 ori
Premierul Nicolae Ciucă a stabilit componența inițială a Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD). În fruntea noii instituții, el a plasat un PNL-ist: Mircea Abrudean, care era șeful Cancelariei Prim-Ministrului, iar acum, la 40 de ani, este președintele senatului României – omul numărul 2 în stat.
Succesorul lui Ciucă în fruntea Guvernului, Marcel Ciolacu, a operat patru modificări ale componenței CEISD, în mai puțin de doi ani. Primele trei, care au fost transparente, l-au adus și confirmat la șefia Comisiei pe Alexandru-Mihai Ghigiu, de asemenea șeful Cancelariei Prim-Ministrului. În prezent acesta este deputat PSD.
Cea de-a patra numire făcută de Ciolacu, în ianuarie 2025, a adus un nou șef al Comisiei (Ghigiu devenise deputat în decembrie 2024), dar numele acestuia e secret, ca și întreaga componență a CEISD! Clasificarea acestor informații, scandaloasă în sine, a fost decisă de Ciolacu.
Componența Comisiei în 2022 (stabilită de Nicolae Ciucă)
Componența Comisiei în 2023 (stabilită de Marcel Ciolacu)
Componența Comisiei în februarie 2024 (stabilită de Marcel Ciolacu)
Componența Comisiei în august 2024 (stabilită de Marcel Ciolacu)
În ianuarie 2025, cu patru luni înainte de a demisiona din funcția de prim-ministru, Marcel Ciolacu a semnat cea de-a 5-a formulă privind componența CEISD.
A fost prima dată când membrii Comisiei nu au mai fost anunțați în mod public, prin anexa la decizie. În aceasta s-a specificat: „Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
” Președintele ÎCCJ, Corina Corbu: Rămâne inexplicabilă apetența manifestată în spațiul public în a stimula societatea împotriva justiției”
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene constată deteriorarea gravă și rapidă a situației din România unde infractorii scapă pe bandă rulantă din cauza prescripției / Analist: „Caz unic la nivel european! La București, principalii avocați ai evazioniștilor au fost Înalta Curte și Curtea Constituțională!””
SINGURUL PROIECT PENTRU romania EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE ESTE: „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT, NE DAM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI SI NE LUAM ‘justitia’ ADICA TOATA PUTEREA”
„Spuneam că Înalta Curte și Curtea Constituțională au avut o atitudine nerușinată în favoarea infractorilor atunci când a fost vorba de termenele de prescripție a răspunderii penale. Atât de nerușinată, încât, în momentul în care Curtea de Justiție a UE (care era interesată în primul rând de soluționarea dosarelor cu fraude cu fonduri europene) le-a spus că nu este în regulă ce au făcut, Înalta Curte și Curtea Constituțională au dat decizii în care instigau la nerespectarea deciziei instanței de la Luxemburg. ”
FAPTELE „justitiei” STIMULEAZA SOCIETATEA !
Decizia CCR de a secretiza veniturile celor care lucreaza la stat in pozitii de conducere este scandaloasa. Din informatiile pe care le am in luna iunie foarte multi nu au mai completat declaratii de avere si de interese. Daca pana la 2024 puteam face o politie a averilor si gaseam multe smenuri, de acum incolo nu se va mai putea face nimic si nici nu vom mai sti salariile. CCR a avut decizii scandaloase pe de o parte si-au marit enorm salariile si pensiile si pe de alta parte nu mai poti sti la ce nivel. Este totala lipsa de transparenta fata de cheltuirea banului public.
PARTIDUL SI SECURITATEA AU COMANDAT, ccr A EXECUTAT.
JAFUL CONTINUA DAR A FOST SECRETIZAT PUTIN.
CORUPTIA NU MAI ESTE PROBLEMA DE SECURITATE NATIONALA. DOAR POLITICA DE STAT.