Neobosit în vânătoarea de funcții calde și bine plătite, Iohannis dă târcoale și postului de comisar european pe Apărare. Și aici are însă șanse mici, ca și la NATO

Tot mai preocupat să-și prelungească traiul îndestulat și lipsit de griji după ce va părăsi poziția de președinte al României, Klaus Iohannis s-a înscris și pe lista celor care vânează poziția de comisar european la Apărare. Publicația bulgară „Kapital“ scrie, citând surse de la Bruxelles, că șeful statului român a făcut mișcări preliminare care să-i maximizeze șansele de a pune mâna pe acest post devenit foarte important prin prisma războiului pornit de Rusia.

„Kapital“ scrie că o temă foarte importantă discutată săptămâna trecută la Bruxelles, în summitul UE, a fost aceea a postului de comisar european pentru Apărare. Pe agenda de zi s-a aflat impulsionarea industriei de apărare a UE, iar liderii țărilor europene s-au adresat Băncii Europene de Investiții, să fie mai deschisă la acordarea creditelor pentru companiile care produc armament și muniție.

Noul post creat în Comisia Europeană, de comisar pentru Apărare, devine unul extrem de important, iar sursele spun că sunt șanse mari ca viitorul titular al funcției să fie din Europa de Est. Ungaria și Slovacia sar din discuție deoarece sunt conduse de guverne filoruse. Așa că rămân România, Polonia și Bulgaria.

Klaus Iohannis știe și el asta și își pregătește de mai multă vreme terenul. Conform „Kapital“, președintele român își folosește campania de lobby pentru poziția de secretar general al NATO (funcție pe care, de asemenea, o vânează) ca să obțină un loc cât mai bun în noua configurație a Comisiei Europene, după alegerile care vor avea loc în numeroase țări pe parcursul lui 2024.

Planul pare gândit cu mult înainte. S-a anunțat înființarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa. Acum câteva luni, Iohannis a declarat cu pompă că s-a ocupat să se ajungă la un consens între partide, să se aloce 2% din PIB pentru Apărare, și că proporția va urca la 2,5% (în realitate, România n-a ajuns decât o singură dată în ultimul deceniu la 2% din PIB în domeniul apărării, iar asta a fost în 2020).

Însă aceste manevre, care arată că Iohannis se gândește cel puțin din 2021 la capturarea unei noi funcții importante după ce va părăsi președinția României, s-ar putea să nu fie suficiente. „Kapital“ scrie că Ursula von der Leyen, care-și va păstra și după alegerile europarlamentare poziția de președinte al Comisiei Europene, a invitat deja personal un politician român de rang înalt să devină comisar european pentr Agricultură în viitorul cabinet.

Pe de altă parte, Iohannis ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al României ca să poată prelua noua funcție de comisar pentru Apărare. Acest din urmă lucru n-ar fi de neconceput, având în vedere lipsa de respect dovedită de Iohannis, de-a lungul mandatelor sale, față de românii care l-au ales și față de funcția ocupată.

Chiar și așa, însă, Polonia pare alegerea logică în privința poziției de comisar european pentru Apărare. Polonezii sunt serioși și investesc peste 2,4% din PIB în apărare încă dinainte de începerea agresiunii rusești, fiind a treia țară din NATO, după SUA și Grecia, la acest capitol. În prezent, Polonia alocă peste 4% din PIB pregătirii Armatei și are obiectivul ambițios de a crea cea mai mare armată terestră din UE.

Vesela Cherneva, directoarea adjunctă a Consiliului European pentru Politică Externă, crede că „ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a vizat direct poziția (de comisar european pentru Apărare – n. red.) și va fi dificil de omis“.

De asemenea, și Bulgaria speră la această funcție, deși în țară sunt probleme majore, este o mare instabilitate politică (urmează al șaselea rând de alegeri în ultimii doi ani) și există o foarte puternică tabără pro-rusă, deoarece Moscova a penetrat masiv, din punct de vedere informativ, țara de la sud de Dunăre.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: