”Cred cu tărie că priorităţile, dezbaterile interne trebuiau să fie despre spitale şi sistemul de sănătate, şcoli şi educaţie, infrastructură şi reformă administrativă. Despre parcursul european al României. Despre parteneriatele strategice. Şi da, şi despre justiţie. Dar despre o justiţie corectă şi pentru oameni. Nu doar pentru <<unii oameni>> … Am avut în ultimele luni foarte multe întâlniri atât cu membri de partid, dar şi cu oameni neimplicaţi politic, concluzia fiind aproape unanimă: nu se mai poate!Această atitudine a oamenilor m-a condus la una dintre cele mai grele decizii: demisia din PSD ca ultim gest de delimitare faţă de acest mod de a conduce partidul şi ţara. Dacă gestul meu va fi înţeles şi va duce la îmbunătăţirea lucrurilor în PSD m-aş bucura sincer”.
Textul de mai sus îi aparţine lui Mihai Tudose, fostul prim-ministru al României dinainte de Dăncilă, demis de Dragnea pentru că nu punea toate tunurile pe justiţie şi pe statul de drept, cum fac alde Tăriceanu, Tudorel Toader sau Carmen Dan cu ai săi jandarmi-satrapi.
Tudose era genul de pesedist-sadea, dar nu şacal, baron sau super-baron, cum sunt sultanul din Teleorman, Oprişan, Mazăre, Cozma, Nicuşor Constantinescu&co. De aceea era atacat la televiziunile infractorilor pe motiv că e „securist” sau „omul sistemului”. Că nu ajută la marea hoţie cu toate armele, cu toate consecinţele, inclusiv ruperea României de lumea occidentală.
Nu, Tudose avea păcatele lui, dar nu servea clanurile mafiote cu orice preţ. Cu preţul îngropării unei naţiuni, cum face Dăncilă când execută tot ce-i cer Dragnea, Vâlcov şi Tăriceanu.
Plecarea lui Tudose din PSD este cea mai grea lovitură pentru Dragnea. Au mai plecat şi alţii: Corina Creţu, Adrian Ţuţuianu, Marian Neacşu etc.
Însă Tudose loveşte puterea lui Dragnea mult mai rău, din două motive:
1 – plecarea sa se adaugă hemoragiei în curs, deci lasă răni şi mai mari în structura PSD şi în unitatea camarilei din jurul lui Dragnea prin încurajarea fenomenului
2 – este provocată de un personaj cu „aură” de fost prim-ministru, cu greutate mai mare decât ceilalţi demisionari şi deci cu impact mai mare.
Vor mai pleca şi alţii, acum e clar. Tot la Ponta, probabil. Nu contează. Plecarea lor, oriunde, ajută România. Sunt şanse FOARTE mari acum ca o moţiune de cenzură să ducă la prăbuşirea guvernului analfabet antinaţional.
Cu cât mai repede, cu atât mai bine!
Din acest moment, cei care rămân să-l servească pe Dragnea în atacul său nebun la destinele europene ale României sunt complici şi vor plăti şi mai dihai. Cei care pleacă şi simt mirosul salvării, fie şi din interes personal, fac un mare serviciu naţiunii.
Să stăm cu ochii pe ei!
