La moartea unui poet

0
1839

Poetul Emil Brumaru a murit, sâmbătă noaptea, la 80 de ani, din cauza unui accident vascular cerebral. Anunțul a fost făcut de scriitorul Liviu Antonesei pe blogul său.

Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi, în Republica Moldova). În 1963 a absolvit Facultatea de Medicină din Iaşi. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava.

S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană „Convorbiri literare”.

A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, SUA.

Liviu Antonesei: „Am sperat într-un miracol”

„Emil împlinise de curînd 80 de ani și era într-o formă de invidiat, cel puțin așa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital și supus terapiei intensive, în după-amiaza de azi își revenise, a spus poezii asistentelor, a mâncat, a glumit. După câteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace și a intrat în comă. Am sperat totuși într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23.35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în Rezervația de Îngeri, așa cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca Pițu s-a retras în păpușoi. La revedere, nu adio, prietene. Dacă ți-am greșit cu ceva vreodată, te rog să mă ierți. Multă putere, Andreea, voi fi oricînd la dispoziția ta…”

Mihai Șora: „Te îmbrățișează, de Bobotează, al tău Mihaimergător”

„Unii își vor umfla pieptul, arătând lumii o fotografie cu El.

Alții vor povesti anecdote, vagi întâmplări în care erau împreună – lustruindu-se încă o dată pe ei.

Unii vor întinde mâna spre raftul prăfuit unde-i stau, de ani buni, cărțile.
Alții vor întreba <<Cine era ăsta?>> <<A, nimic, un poet>>, se va spune.
Unii își vor urla durerea pe străzi.
Alții vor suferi în tăcere.
Vai, ce ființe previzibile suntem noi, trăitorii de rând!
Dragi prieteni,
a murit Emil Brumaru, iar aceasta este prima veste cu adevărat tristă a noului an.
Emil Brumaru – poet român
<<…cu suflet ușor de crin galben,
cu inima-n patru mari camere…>>
Iubiți-i cât sunt în viață, dragi prieteni!
Ființe miraculoase, fragile și tainice, poeții au nevoie de iubirea noastră mai mult decât orice alte făpturi. Prima formă de a-i iubi este a-i citi.
Te îmbrățișează, de Bobotează, al tău Mihaimergător”.

Mircea Cărtărescu: „Emil Brumaru, poet pe care l-am iubit și l-am admirat nespus, nu mai este printre noi. Să se odihnească în pace”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here