Zilele trecute, aflându-mă la frontieră în drum spre comuna Dumbrăveni, judeţul Suceava, pentru a participa la Festivalul Eminescu, vameşul m-a întrebat de unde vin şi unde plec.
I-am spus că vin de acasă şi merg acasă.
– Acasă la cine?, mă întreabă.
– Acasă la mine!
Ei, vameşul probabil că s-a speriat că intenţionez să merg acasă la el. Dar, domnilor, eu viu de acasă – acasă, vorba scriitorilor Grigore Vieru şi Nicolae Dabija.
Din păcate însă, mulţi dintre conaţionalii mei încă nu ştiu ce înseamnă acest „acasă”, considerând România şi astăzi o ţară străină.
La această rătăcire a lor contribuie, cu regret, şi presa din Basarabia, care am observat că, în ultimul timp, atunci când vorbeşte despre România, nu-i spune pe nume, ci o numeşte: „ţara vecină”, „ţara prietenă”, „ţara de alături”, „ţara care ne înconjoară”, „ţara de dincolo de Prut”, numai România nu. Ca şi cum n-ar vrea să ne amintim că suntem români. Apoi, ne mai mirăm că basarabenii noştri nu cunosc cine sunt şi ce limbă vorbesc.
O dovadă fiind şi o întâmplare cu o cerşetoare.
Mă aflam împreună cu o delegaţie de la Bucureşti în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău, când femeia s-a apropiat de mine şi m-a întrebat:
– Spuneţi-mi, vă rog, domnii sunt români?
– Da, îi zic, sunt români!
– Iaca, n-am mai văzut niciodată până acum un român, îmi spune bătrâna.
– Da’ şi dumneavoastră sunteţi româncă, încerc s-o conving.
– Nu, nu, eu îs moldoveancă, n-am nicio treabă cu românii. Apoi, între moldoveni şi români e o mare diferenţă…
– Care?, am întrebat-o. Însă femeia n-a ştiut să-mi răspundă.
Iată ce face din mintea românilor basarabeni propaganda rusă, care a reuşit într-atât să le întunece minţile, încât aceștia au uitat care le sunt neamul şi rădăcinile.
Dar, indiferent de ce gândesc unii, noi suntem un singur popor, o singură naţiune, avem o istorie comună şi vorbim aceeaşi limbă.
Şi chiar dacă în ochii unora suntem două ţări diferite, pe harta lui Dumnezeu suntem aceeaşi ţară.
Aşa că, dragii mei, venim de Acasă ca să ajungem Acasă.
au stricat rusii in doua generatii, noi va trebui sa reparam in 4!
Priviti la Germania de Est, plang batranii si acum dupa regimul comunist.
Si la noi avem 33% care voteaza cu cel care LE DA! Mici, bere si plase!
Daca liderii nostri de gablonz ar fi lideri adevarati ai poporului roman, ar fi avut tot timpul in 30 de ani sa educe populatia macar aici in tara, sa gandeasca in mod corect despre Republica Moldova. Intrebati-i numai si veti vedea ca le pasa la foarte putini de ea. Patriotismul e insuflat de lideri iubitori de tara si popor. La noi sunt niste figuri de gablonz care lucesc dar nu au valoare.
Programarea si reprogramarea creierului are importanta mare. Daca am avea guvernanti buni si competenti am folosi programarea creierului in interesul nostru. Incepind cu sistemul educational. Numai ca statul a fost acaparat de hoti si ticalosi inca de dupa revolutie, vechea securitate mai exact. Daca am avea un sistem educational performant oamenii s-ar destepta in spirit si ar fi greu de controlat de catre cloaca conducatoare. Indobitocirea populatiei e o politica de stat.