Prezența Italiei ca invitat de onoare al Bookfest, târgul de carte încheiat duminică la București, a fost un prilej de a compara această țară unde cititul este principala activitate recreativă a oamenilor cu România, unde 42% dintre locuitori n-au citit nicio carte în ultimul an. Jurnalista Alexandra Tănăsescu a făcut o analiză, publicată pe site-ul Culturaladuba.ro, în care arată de ce aceste două țări, România și Italia, sunt la poli opuși în privința educației.
În cazul Italiei, e vorba de o unire a eforturilor făcute de stat, profesori, edituri, părinți și companiile private. În ultimii 7 ani, tinerii care împlinesc 18 ani primesc din partea guvernului de la Roma un voucher cultural de 500 de euro. Deși ar putea opta să-i cheltuiască mergând la film, la teatru, muzee sau concerte, tinerii aleg să dea cam 70% din sumă pe cărți.
Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editurilor, a explicat pentru Culturaladuba.ro: „Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei“.
În Italia, adolescenții povestesc pe Tik-Tok despre cărțile pe care le-au citit. În țară, piața de carte e pe primul loc în industria culturală, peste abonamentele TV și jocurile video
Italia este cunoscută, pe plan internațional, drept regina cărților pentru copii. Este o efervescență și un trend care s-a revărsat până și pe o rețea de socializare altfel toxică, Tik-Tok, unde se creează trenduri printre tineri. În Italia sunt adolescenți care povestesc despre o carte pe care au citit-o, creând reacții în lanț și determinându-i pe mii de alți italieni de-o seamă cu ei să ia cartea respectivă, ca s-o citească. Bruno Giancarli spune că până și editurile au fost surprinse de aceste evoluții: „Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic“.
În Italia s-au vândut, în 2021, cărți în valoare de 3,429 miliarde de euro! Este cea mai profitabilă industrie culturală din această țară, depășind cu mult următoarea industrie – abonamentele la posturile TV sunt în valoare de numai 2,941 miliarde euro, iar jocurile video ocupă locul 3, cu 1,8 miliarde euro.
În acest ultim an pentru care sunt date disponibile, editurile din Italia au publicat peste 81.000 de noi cărți, țara fiind pe locul 4 în Europa, după Germania, Marea Britanie și Franța.
România – țara în care președintele, Parlamentul și Guvernul sunt în război declarat cu educația. Proiectele de legi privind sprijinirea cititului sunt respinse de parlamentari, președintele și premierul se întrec în vorbe goale și pun bețe-n roate
La polul opus este România. Mihai Mitrică, directorul Asociației Editurilor din România, spune că toate inițiativele pentru a stimula cititul în țara noastră au fost blocate de Parlament. Politicienii români sunt ostili educației în general, căutând chiar să pună bețe în roate. Mihai Mitrică spune: „Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”.
Despre acest lucru vorbise anul trecut și filosoful Gabriel Liiceanu, proprietarul editurii Humanitas, care avertiza că vom dispărea ca popor în următorii 20-30 de ani, dacă puterea politică va continua politica de distrugere a educației. Klaus Iohannis a jucat un rol important în prăbușirea învățământului din România – „ne-a păcălit pe toți“, spunea Liiceanu anul trecut. La un moment dat, a existat un voucher de 100 de euro pe care Guvernul l-a dat profesorilor ca să-și poată cumpăra cărți, dar și această inițiativă a fost anulată.
Anul trecut, două proiecte de lege care prevedeau vouchere de cărți pentru elevi și profesori au fost respinse în Parlament, asta în timp ce Iohannis vorbea despre planul său „România educată“, iar premierul Ciucă anunța că va „încuraja“ industria de carte.
Comisiile de buget-finanțe și de învățământ din Parlament au dat aviz negativ, spunând că afectează bugetul.
51% dintre românii de 18-24 de ani care trăiesc în marile orașe n-au citit nicio carte în ultimul an. În restul țării, situația e și mai dramatică
Dintr-un studiu dat publicității zilele trecute de D&D Research, și care a vizat doar orașele mari, cu populație de peste 100.000 de locuitori, rezultă că anul trecut 42% dintre români n-au citit nicio carte. Această rată a ignoranței este cea mai mare în rândurile tinerilor de 18-24 de ani – 51%.
În fața acestui război pe care statul român îl poartă cu educația și cu cărțile, singura salvare a oamenilor este cea individuală. Consumul de carte pentru copii crește în ultimii 10 ani, dar asta ca un efort pe cont propriu al acelor părinți care conștientizează ce e nevoie. Mihai Mitrică a spus: „Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional. Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc“.
În ansamblu, însă, România stă – așa cum spunea și Mihai Mitrică – extrem de prost. La o populație dublă față de cea a Ungariei, piața de carte e de 3 ori mai mică. Tot publicul de librărie din România este de circa 250.000 de oameni care sunt concentrați, de fapt, în doar câteva centre urbane. Bucureștiul reprezintă mai mult de jumătate din acest public, restul fiind împărțit între câteva orașe mai mari.
La noi ar merge bine voucherele la pacnele. Nu stiu cum de nu i-a venit ideea Gabrielei Firea.