BREXIT: Europa pregăteşte „fonduri pentru catastrofe”! Parlamentul de la Londra îl obligă pe Boris Johnson să amâne din nou ieşirea Marii Britanii din UE

Criza prin care trece primul ministru britanic Boris Johnson la doar o lună după ce a preluat funcția nu a determinat Bruxelles-ul să renunţe la principala sa ipoteză de lucru: Regatul Unit va părăsi UE la 31 octombrie. Iar apropierea acestei date pune Comisia Europeană din nou în gardă faţă de iminenţa unui Brexit fără acord.

Având în vedere acest scenariu, Executivul lui Jean-Claude Juncker va da undă verde, miercuri, noilor măsuri de urgență, inclusiv posibilitatea de a elibera fonduri rezervate dezastrelor naturale pentru a atenua consecințele economice ale Brexit-ului!

Bruxelles-ul încă nu dorește o ieșire a Marii Britanii fără un acord cu UE, deoarece ruptura ar putea avea consecinţe imprevizibile, într-un context economic oricum tot mai tulbure.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a recunoscut că această posibilitate a unui „Brexit dur” este deja „foarte clară”, astfel că cei 27 trebuie să fie pregătiţi pentru orice eventualitate.

Astfel, Executivul comunitar ar putea aproba mai multe documente cu măsuri care ar putea fi activate în cazul unui Brexit dezordonat. Potrivit unor surse comunitare, printre acestea se numără și modificarea regulamentului Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, înfiinţat în primul rând pentru a oferi asistență regiunilor care au suferit o catastrofă naturală.

Noua şefă a BCE, cu ochii-n patru

Acest fond pentru dezastre, creat în 2002, a alocat deja până acum peste 5 miliarde de euro mult în peste 80 de evenimente, în 24 de țări, cum ar fi inundațiile severe din Italia și Austria, de anul trecut, sau incendiile din Spania, Franța și Portugalia.

Măsura, potrivit aceloraşi surse, ar atenua șocul pe care îl pot suferi țările cele mai expuse la o ieșire bruscă din UE a Regatului Unit, în special Irlanda. Bruxelles-ul trebuie să aibă la dispoziție un mecanism rapid pentru a contracara eventualele daune pe care le pot suferi economiile celor 27 de state UE, dacă Londra ajunge să respingă acordul de retragere.

Bruxelles-ul ar putea să elibereze aproximativ 500 de milioane de euro, într-o primă fază. În urmă cu doar o săptămână, succesoarea lui Mario Draghi în fruntea Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat deja BCE că trebuie să fie conștientă că nu există „nicio garanție a unei perioade de tranziție”. Ea a promis să urmărească îndeaproape evoluția piețelor și, dacă este necesar, să acționeze punitiv şi preventiv.

UE încă pariază pe un acord

Cu toate acestea, sursele diplomatice nu exclud scenariul necesității extinderii amânării Brexit, mai ales dacă Regatul Unit se îndreaptă spre alegeri, aşa cum a ameninţat marţi seară, în Parlamentul britanic, premierul Boris Johnson.

În plus, în timp ce contactele tehnice s-au intensificat cu două întâlniri săptămânale între Londra și Bruxelles, surse diplomatice au spus că de când Johnson a preluat funcția de prim-ministru, la Bruxelles, au ajuns propuneri din Marea Britanie care sunt compatibile cu acordul de retragere.

Negociatorul UE, Michel Barnier, va raporta, miercuri, în faţa Comisiei Europene, situaţia la zi.

Boris, lovit de propriul partid

Parlamentul britanic nu a fost impresionat marți de popularitatea lui Boris Johnson și nici nu a fost intimidat de vitejia sa. Majoritatea de 328 de deputați, față de 301 – cealaltă tabără, a susținut marți noapte o moțiune pentru a dezbate miercuri o inițiativă legislativă care să oblige Guvernul condus de Boris Johnson să evite părăsirea UE fără acord.

Premierul a fost trădat de 21 de colegi deputați din Partidul Conservator (la putere), pe care Johnson i-a amenințat cu expulzarea din partid. Premierul a reacţionat faţă de lovitura primită, anunțând că pregătește propunerea de a organiza alegeri anticipate dacă legislativul va vota miercuri iniţiativa care îi blochează dorinţa unui Brexit dur până pe 31 octombrie.

Parlamentul din Westminster a aprobat moțiunea anti-Johnson, marţi noaptea, târziu, prin care i-a smuls puterea guvernului de a stabili ordinea de zi, pentru a înainta, miercuri, o rezoluție legală care îl va obliga pe Boris Johnson să ceară Bruxelles-ului o altă prelungire de trei luni pentru Brexit – programat pentru 31 octombrie – dacă nu va ajunge la un acord până la acestă dată.

N-a speriat pe nimeni

„Destul este suficient. Țara vrea ca toate acestea să se încheie și ca rezultatul referendumului să fie respectat „, a spus Johnson, în discursul din Parlament. Din nou, el a insistat, fără să ofere altceva decât declarații ambigue, că UE a început să arate flexibilitate. A mai spus că ar putea ajunge la un nou acord de ieșire în care este anulat așa-numitul backstop, un mecanism care nu este negociabil pentru cei 27 și inadmisibil pentru euroscepticii conservatori.

UE susține menținerea Irlandei de Nord (parte din UK) în spațiul vamal comunitar, ceea ce este considerat drept un afront la integritatea teritorială a Regatului Unit de către cei mai radicali conservatori britanici.

I-a explodat „grenada” în faţă

Johnson a folosit toate stratagemele legale și parlamentare de care dispunea pentru a încerca să împiedice Parlamentul să impună o altă amânare a Brexit-ului. El a continuat să sugereze, fără nicio dovadă, că urma să ajungă la un acord cu UE. I-a forţa mâna Reginei să impună o suspendare de cinci săptămâni a activității parlamentare, pentru a-și lăsa detractorii în criză de timp.

Dar singurul lucru pe care l-a obținut, marţi noapte, la Westminster, a fost să-și întărească adversarii și să reafirme convingerea multor rebeli conservatori că trebuie să pună interesele țării înaintea celor din propriul partid.

„Johnson ne distruge economia, democrația și rolul nostru în lume. El folosește manipularea politică, intimidarea și minciuna. Și o face în mod deliberat. El a ajuns să acționeze cu o asemenea imprudență, încât strategia sa nu mai este chiar conservatoare”, a scris deputatul Phillip Lee, într-o declarație în care anunța decizia sa de a părăsi Partidul Conservator și de a trece la rândurile grupului parlamentar al Partidului Liberal Democrat.

A fost ca o grenadă care i-a explodat lui Johnson în față cu doar câteva minute înainte de a-şi începe intervenția parlamentară. Tocmai își pierduse majoritatea parlamentară. Efectul deciziei a fost mai mult simbolic, deoarece oricum nu mai puţin de 21 de conservatori rebeli au votat împotriva Guvernului condus de colegul lor Boris Johnson, suficient pentru a opri nebunia unui Brexit fără acord.

Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!

CITIȚI ȘI:

* UE confirmă urgia Brexit. Cine îl mai opreşte pe Boris Johnson? Semne tot mai proaste pentru economia britanică, îngrijorări la Bruxelles

* Europa se clatină sub cizma extremei drepte, la 80 de ani de la invazia nazistă în Polonia. Cum se explică scorul AfD în alegerile din Germania

* A doua organizație importantă care se retrage din Coaliția lui Cumpănașu, pentru a nu-i face acestuia „jocul politic”

* Un cretin, candidat la Președinția României. Dacă vreți să fiți ca el, votați-l!

* Caracatița care-l susține pe Cumpănașu: sindicaliști, polițiști, masoni, foști șefi ai Guvernului, ai Armatei și ai SRI

* VIDEO. „Pe Alexandra a omorât-o Ciuma Roșie! Iar Cumpănașu este un produs sută la sută Ciuma Roșie”