În timpul “marii adunări populare” din 21 decembrie 1989 au fost mai multe diversiuni. Lămuritoare sunt mărturiile depuse, în acest sens, atât de către cei care făceau parte din aparatul de represiune, cât şi de către participanţi din Piaţa Palatului. Fragment din volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor” (Editura Adevărul, 2010).
Implicat în evenimente, colonelul Andrei Păsăreanu descrie una dintre încercările de spargere a demonstraţiei. Este vorba de acţiunea unor grupuri constituite, în principal, din muncitori de pe Platforma Pipera. Acestea aveau o structură organizatorică bine pusă la punct, pe principii militare. De altfel, multe dintre întreprinderile de la Pipera erau militarizate, pentru că se ocupau cu “producţia specială”.
“Pe Platforma industrială Pipera exista o importantă grupare de opozanţi, cu nucleul la Întreprinderea de Cinescoape (ICIN), unde de «producţia specială» se ocupa col. ing. Păsăreanu Andrei, care avea legături cu toate întreprinderile din zonă. S-au format echipe sub îndrumarea subinginerului Trăistaru T., inginer Varga C., inginer Predescu Gh., maistru Petre Şt., maistru Dragotă C., muncitor Manole C., inginer Petcu P., tehnician Niculescu T., tehnician Bârsan Daniela şi alţii. Prin mobilizarea făcută, muncitorii şi salariaţii de pe Platforma Pipera au fost primii care au participat şi contribuit la deturnarea mitingului din 21 decembrie”, scrie Păsăreanu.
Momentul-cheie a fost decizia de organizare a mitingului de către Ceauşescu. “Scoaterea în stradă a populaţiei şi strângerea la un loc a unui număr foarte mare de manifestanţi erau foarte dificil de realizat, având în vedere măsurile deosebite luate de Ceauşescu în acea perioadă. Aceasta se putea face numai cu aprobarea lui. În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, ofiţerul de serviciu de la Centrala Industrială de Electronică l-a anunţat pe colonelul Păsăreanu să se prezinte la serviciu pentru organizarea unui mare miting în Capitală, programat pentru ora 9.00. Tot ce se dorea era ca mase mari de oameni să fie strânse la un loc. De acum, pentru organizaţie, cuvântul de ordine era «boicotarea mitingului».”
Din moment ce existau mii de oameni, organizaţia putea acţiona. “Echipe formate din 3–5 persoane trebuiau să pătrundă în mulţimea din Piaţă şi să facă scandal, să se certe între ei, să se împingă, să simuleze căderi, să ţipe, să producă busculade, deplasându-se mereu pentru a nu fi localizaţi de către organele de ordine, apoi să părăsească Piaţa. Aşa s-a făcut. S-a pătruns dinspre nord – Calea Victoriei, Ateneu – şi s-a ieşit prin sud, Biserica Bucur-Romarta”, povesteşte Păsăreanu.
Aceste acţiuni sunt confirmate de mărturiile unor participanţi la evenimente. Iată ce spune Gheorghe Scurtu, care atunci avea 22 de ani şi era muncitor la Fabrica de Macarale: “În ziua de 21 decembrie, împreună cu alţi tineri, am provocat debandadă în mulţime, am simulat conflicte, ne-am împins, am fluierat şi am huiduit, iar pe fondul zgomotelor ce se auzeau, am strigat: «Vin tancurile!»”.
Altă declaraţie îi aparţine lui Laurenţiu Petrescu, pe atunci elev în vârstă de 19 ani. “În dimineaţa de 21 decembrie 1989, în urma unui telefon primit de tatăl meu, Petrescu Paul, de la colaboratorul şi prietenul său Păsăreanu Andrei, am plecat împreună cu fratele meu Mircea şi cu tata să participăm la miting. În staţia de metrou Piaţa Romană ne-am întâlnit cu un cunoscut al tatălui meu, care era însoţit de patru bărbaţi. Consemnul a fost să pătrundem în rândul maselor de oameni şi să provocăm dezordine. Să ne împingem, să ţipăm, să ne lovim reciproc, să simulăm căderi şi să fugim prin mulţime. Am pătruns prin zona Ateneu şi am ieşit pe la Biserica Kreţulescu.”
VIDEO: Imagini de arhivă – 21 decembrie 1989
Scenariul şi regia: Sergiu Nicolaescu
Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine că la mitingul din 21 decembrie a participat singur şi din proprie iniţiativă, fără a fi fost convocat de cineva. El mai spune că era pregătit să-l lichideze pe şeful statului. Cineastul favorit al clanului Ceauşescu zice că a luat un pistol şi o grenadă de la comandantul unei unităţi militare de lângă Ploieşti, care îl ajuta la filmări cu trupe şi tehnică. Povestea lui Nicolaescu pare desprinsă dintr-un film de acţiune cu un scenariu cam stângaci.
“Am plecat la studioul de la Buftea. Acolo am luat, de la directorul filmului meu, trei aparate de emisie-recepţie şi o goarnă. În felul ăsta, m-am gândit eu, mă duc la miting. Mi-am zis: intru în Piaţă, mă apropii cât mai mult de Ceauşescu şi, la un moment dat, cu goarna i-aş spus lui Ceauşescu ceva. Şi în momentul în care el îmi răspundea altceva, eu îmi declanşam grenada în buzunar. Muream şi eu, dar murea şi el”, a declarat Sergiu Nicolaescu.
Regizorul are o explicaţie şi pentru eşuarea planului său. “Am trecut fără probleme. Şi m-am dus în zona în care trebuia. Şi în momentul ăla am simţit că pleacă ceva din spate. Zgomotul acela. Şi am văzut un grup de inşi care au venit pe Calea Victoriei, au făcut diverse acţiuni acolo, de împuns cu nu ştiu ce, şi pe urmă au fugit pe lângă biserică în jos şi s-au dus în Cişmigiu şi de acolo au dispărut. Erau, să zic aşa, douăzeci şi ceva de oameni. Până în 30 de ani. Eu i-am urmărit pe ei pentru că ziceam că mi-i iau ca aliaţi, dar nu: băieţii au întins-o imediat. Deci, ei aveau un plan. Şi când m-am întors eu, Piaţa se golea.”
VIDEO: Discursul integral al lui Ceaușescu
De-a lungul vremii, Sergiu Nicolaescu a făcut declaraţii care se bat cap în cap. Pe unele le-a retractat, de altele “a uitat”. Există bănuieli că regizorul a avut un rol mult mai puţin fantezist decât cel relatat de el, cu “grenada din buzunar ”. Concret, el ar fi contribuit la întreruperea discursului lui Ceauşescu prin bruierea instalaţiei de sonorizare. O asemenea ipoteză l-ar plasa pe Sergiu Nicolaescu în grupul care a organizat diversiunea în mod profesionist. Grup care, în mod inevitabil, ducea spre serviciile secrete străine. Este o variantă pe care cineastul, preocupat să evite asocierea stânjenitoare cu agenturile de spionaj despre care vorbea Ceauşescu, o respinge violent.
Acţiunile sale din acea zi sunt însă extrem de suspecte. Nu este exclus ca ele să aibă legătură cu stagiul prelungit pe care Sergiu Nicolaescu tocmai îl făcuse în Germania de Vest, de unde revenise pe 15 decembrie, după ce asistase la prăbuşirea Zidului Berlinului.
– Va urma –
Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:
- „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
- „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
- „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
- „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/
Pentru toate cele 10 cărți ale lui Grigore Cartianu și DVD-ul „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, scrieți-ne pe e-mail la adresa: redactia@ziaristii.com și le veți primi prin poștă sau curier.
