În furtunoasa şedinţă CPEx din 17 decembrie 1989, disperat că “organele” nu-i pun la punct pe “reacţionari”, Nicolae Ceauşescu a făcut apel la presupusa sa vitejie – şi a comuniştilor – din urmă cu 44 de ani. O minciună grosolană, ca întreaga biografie a „celui mai iubit fiu al poporului”.
“Era mai bine să mobilizăm 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti, în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, când au tras. Eram cu Doncea, cu Pătrăşcanu şi n-am fugit”, a spus comandantul suprem.
Cumnatul său, Vasile Bărbulescu, i-a întărit spusele: “Eu ştiu că eraţi aici, în piaţă, şi v-aţi expus gloanţelor reacţiunii”.
Ce minciuni! În realitate, pe 24 februarie 1945, comuniştii – având alături trupele sovietice – au fost autorii unei diversiuni sângeroase.
Atunci, în Piaţa Palatului din Bucureşti – spaţiul larg dintre Palatul Regal şi clădirea Ministerului de Interne (în 1989, sediul CC al PCR), pe Calea Victoriei –, comuniştii au adus trupe de şoc pentru a sparge o manifestaţie de susţinere a Regelui Mihai şi a Guvernului Rădescu.
Adriana Georgescu, şefa de cabinet a generalului Rădescu, descrie acele scene de groază în cartea sa, „La început a fost sfârşitul”.
„Îndreptându-mă spre minister, văd tramvaiele acoperite cu afișe: «Moarte lui Rădescu!», «Jos Guvernul!», «Trăiască URSS!», «Trăiască glorioasa Armată Roşie!». Astăzi, tancurile sovietice parcurg oraşul. 24 februarie este, de altfel, Ziua Armatei Roşii. (…) Camioanele încărcate cu manifestanţi defilează prin Piaţa Palatului. Pe camioane, imense afişe roşii cu portretele lui Stalin şi Anei Pauker. (…) Înapoi la birou. Generalul îmi lansează: «La pământ! Aruncă-te la pământ!». Două ferestre sunt sparte. Gloanţele s-au înfipt în perete. Telefonul sună întruna: în ţară, prefecturile sunt atacate. (…) S-a înserat. Aud un cântec urcând dinspre stradă. Deschidem larg fereastra. Văd o masă nemişcată care intonează imnul naţional în Piaţa Palatului. În spatele meu, cineva reia refrenul. În dreapta mea, un coleg plânge. E o melodie, o simplă melodie, dar melodia asta ne ajută de câteva luni să ţinem capul sus, să rezistăm în ţara ocupată. (…) Un strigăt puternic: «Trăiască regele!», reluat în cor. Şi din nou, într-un singur glas: «Trăiască Rădescu!». În încăperea alăturată, generalul a deschis şi el fereastra. Imnul naţional este reluat. Şi, deodată, un automobil despică mulţimea. Aud răpăituri şi ţipete. Maşina trece din nou. Mitraliază mulţimea în dreapta şi în stânga. Ţipetele se înteţesc. Cineva strigă: «Comuniştii trag în mulţime!».”
În Radiojurnalul de la ora zece seara, generalul Rădescu se adresează naţiunii: “O mână de canalii devorate de ambiţii, la ordinul a doi străini, Ana Pauker şi ungurul Vasile Luca, încearcă să subjuge poporul român şi, în acest scop, nu ezită să folosească armele teroarei. (…) Se pretind democraţi, şi calcă democraţia în picioare. Vor să asasineze ţara. Pe tot teritoriul nostru, crimele lor sunt nenumărate. (…) Au tras asupra Palatului Regal. Au tras asupra Prefecturii de Poliţie. Au atacat Ministerul de Interne, unde mă aflam, un glonte spărgând fereastra şi pătrunzând în cabinetul meu de lucru. Acum trei sferturi de oră, cetăţeni care manifestau pentru rege în faţa Palatului Regal au fost mitraliaţi dintr-un automobil. Sunt doi morţi şi 11 răniţi”.
Cu o carieră clădită pe teroare, intrigă şi minciună, Nicolae Ceauşescu nu poate suporta adevărul nici după aproape jumătate de secol. Cu atât mai mult, nu poate suporta balanţa istoriei. Sovieticii au fost buni atunci, în 1945, când, acţionând barbar, i-au deschis şi lui calea spre putere. Dar sunt răi acum, când, operând mult mai discret, au decis să-l dea jos de pe tron.
Teleconferința în care se ordonă foc
Imediat după şedinţa CPEx din 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a prezidat teleconferinţa cu prim-secretarii judeţeni de partid şi cu “alte cadre de conducere”. Ţinta era Timişoara, unde tocmai trimisese o echipă de generali şi de înalţi demnitari să restabilească ordinea.
Pe parcursul teleconferinţei, Ceauşescu a reluat principalele teme din şedinţa CPEx, cu două excepţii: săpuneala trasă trioului Milea–Postelnicu–Vlad şi propria-i tentativă de demisie. Comandantul suprem le-a cerut celor de la Timişoara să acţioneze “cu maximă eficienţă”.
Generalul Ion Coman, abia ajuns în capitala Banatului, i-a dat asigurări: “Capătul la trei coloane (militare – n.a.) intră în Timişoara. Am trimis să dirijeze în centrul oraşului. Am ordonat să se tragă foc!”.
– Va urma –
Dacă doriți cărțile lui Grigore Cartianu despre evenimentele din decembrie 1989, le puteți comanda pe E-Mag:
- „Sfârșitul Ceaușeștilor” – https://www.emag.ro/sfarsitul-ceausestilor-grigore-cartianu-adv973-539-244-1/pd/EG9450BBM/
- „Crimele Revoluției” – https://www.emag.ro/crimele-revolutiei-grigore-cartianu-biblioteca-adevarul-544-de-pagini-cr-03/pd/DFNNQ8BBM/
- „Teroriștii printre noi” – https://www.emag.ro/teroristii-printre-noi-grigore-cartianu-528-de-pagini-cr-04/pd/DVP6R8BBM/
- „Cartea Revoluției” – https://www.emag.ro/cartea-revolutiei-biblioteca-adevarul-grigore-cartianu-1008-pagini-cr-01/pd/DGVZV6BBM/