Încă un dosar în care extremistul pro-rus Călin Georgescu a fost trimis în judecată! El e acuzat de comiterea 6 infracțiuni, dintre care unele foarte grave, într-un dosar în care mai sunt inculpați 21 de mercenari, în frunte cu fugarul Horațiu Potra. Anterior, Georgescu fusese trimis în judecată, într-un alt dosar, pentru propagandă legionară.
Fost candidat la alegerile prezidenţiale în 2024, interzis în 2025, Călin Georgescu (63 de ani) a fost trimis în judecată, marți, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), pentru 6 infracțiuni:
- complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată;
- comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
- fals în declarații în formă continuată (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere);
- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup;
- promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Cea mai gravă acuzație adusă de procurori lui Călin Georgescu este cea de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Georgescu se află sub control judiciar de aproape 7 luni (din 26 februarie 2025). Printre interdicțiile sale, cea mai importantă este cea de a părăsi țara fără încuviințarea autorităților judiciare.
Dacă va fi găsit vinovat, Georgescu riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani.
Dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari ai fugarului va fi judecat de Curtea de Apel București.
Fugarul Horațiu Potra (55 de ani) va fi judecat pentru:
- tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale;
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
- nerespectarea regimului materiilor explozive;
- orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
- instigare publică.
Nu doar Horațiu Potra a fugit din România, ci și fiul său, Dorian Potra, și un alt membru al familiei, Alexandru Potra – toți din Mediaș, județul Sibiu. Ei au fost dați în urmărire internațională, dar autoritățile române nu au încă informații despre locul unde s-ar afla. Horațiu Potra a fost văzut o vreme în Dubai (Emiratele Arabe Unite), dar există informații că ar face diligențe să obțină azil în Rusia.
Planul terorist Călin Georgescu – Horațiu Potra
Parchetul General a prezentat, într-un comunicat, faptele care au determinat trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a celor 21 de mercenari.
Operațiunea teroristă a fost declanșată în contextul deciziei din 6 decembrie 2024 prin care Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 24 noiembrie și, implicit, a finalei prezidențiale ce urma să aibă loc pe 8 decembrie.
În dimineața zilei de sâmbătă, 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit cu Horațiu Potra, „în condiții de clandestinitate”, la herghelia Jbara Horses din Ciolpani, județul Ilfov, fermă ce aparține sirianului Mohamed Jbara.
Mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, Horațiu Potra este cel care l-a susținut logistic pe Călin Georgescu în anul electoral 2024, precum și anterior, și ulterior (inclusiv în prezent), prin gărz de corp (din rândul mercenarilor), mașini pentru deplasare etc.
La Ciolpani, Georgescu și Potra au discutat planul conform căruia mercenarul-șef, împreună cu indivizi din cercul său, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau ca duminică, 8 decembrie 2024, în contextul unor acțiuni de protest, la București, să desfășoare acțiuni violente cu caracter subversiv. Aceste acțiuni aveau rolul de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență.
Procurorii precizează: „Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Călin Georgescu „a întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a lui Potra”, prin acțiuni „materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor –, în cadrul unei emisiuni difuzate de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024″.
Emisiunea la care fac referire procurorii este „Culisele Statului Paralel”, realizată de propagandista putinistă Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.
Grupul paramilitar al lui Potra, format din 21 de mercenari
Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus chiar de el. S-a stabilit deplasarea spre București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, mercenarii să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, proteste în măsură să atragă angrenarea și largul suport al populației.
Parchetul General: „Protestele urmau să fie deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a lui Georgescu, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională”.
În aceeași zi, 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase – precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative) –, grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre București.
Ca urmare a unui apel la 112, au fost organizate filtre de poliție în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 1.30 – 3.00. Autoritățile au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești – Săftica (județul Ilfov), a comunei Mănești (județul Dâmbovița), a comunei Cornești (județul Dâmbovița) și a municipiului București, Sector 1, a celor 7 autoturisme. În 4 dintre acestea au fost descoperite obiecte periculoase.
Parchetul General: „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare, urmau să desfăşoare în data de 8 decembrie 2024, în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Călin Georgescu este identificat ca fiind autorul intelectual al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere.
Parchetul General: „Specificul acţional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horaţiu. Acesta a îndeplinit negreşit şi întocmai dispoziţiile sale, membrii grupării aşteptând semnalul trasat de către candidat, prin intermediul reţelelor de socializare, astfel cum Potra Horaţiu le-a transmis pe grupurile de mesagerie electronică relevante DRC şi RALF”.
Procurorii menționează și manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică. Este menționată cu repetiție televiziunea de propagandă pro-rusă Realitatea Plus.
Dosarul Georgescu – Potra va fi judeca la Curtea de Apel București.
Procurorul general: „Legături multiple ale inculpatului Horațiu Potra cu Federația Rusă, inclusiv corespondență în limba rusă”
Procurorul general al României, Alexandru Florența (45 de ani), a declarat marți seară, la Antena 3 CNN, că dosarul Georgescu reprezintă „cel mai grav caz monitorizat în ultimii 35 de ani”. El a explicat că România este ţinta unui război hibrid de mai mulţi ani, un fenomen mult mai greu de identificat decât un conflict clasic.
Alexandru Florența: „Poți destabiliza ordinea publică, poți folosi diferite elemente din societate pentru a crea cât mai multă dezordine, inclusiv grupări extremiste”.
Procurorul general a precizat că interesul față de ancheta din România „este major în cel puțin câteva dintre Parchetele Generale ale unor țări din Estul Europei”, unde au fost descoperite tipare similare.
Potrivit acestuia, există contacte directe cu aceste Parchete, care au cerut o prezentare a modului în care a fost documentată operațiunea.
Alexandru Florența: „Multe dintre tiparele identificate la noi se regăsesc și acolo. Multe dintre site-urile de intermediere erau folosite și în alte ecosisteme care targetau populația în aceeași modalitate și în alte state”.
Procurorul general a amintit cazul cetățeanului columbian Murillo Diosa Luis Alfonso (34 de ani), arestat anul trecut în România, antrenat de o persoană din Rusia, care pregătea un act de sabotaj pe teritoriul național.
Alexandru Florența: „Același tipar se regăsește recent în Polonia și în Cehia, tot cu cetățeni columbieni. Există indicii puternice că există într-adevăr grupe de astfel de cetățeni, în special recrutați din America Latină, pentru că nu ridică niciun semn de întrebare când intră în Europa, sunt antrenați în acest sens și sunt trimiși în state mai ales din estul Europei, pentru a încerca astfel de acte de sabotaj”.
În privința lui Horațiu Potra, procurorul general a afirmat că „în afara oricărui dubiu, există legături cu Federația Rusă”, menționând inclusiv corespondențe în limba rusă și contacte la nivel diplomatic.
Alexandru Florența: „Inculpatul pe care-l aveţi în poză (Horaţiu Potra – n. red.) este în afara oricărui dubiu, este documentat în urma percheziţiilor informatice, cu deplasări multiple în Federaţia Rusă, cu CV-uri în limba rusă pentru a fi furnizate autorităţilor de acolo. De asemenea, întâlnirile sale negociate cu ambsadaorul Federaţiei Ruse în România sunt certe şi în afara oricăror dubii”.
Comunicatul Parchetului General
„În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 și 4 august 2025, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați:
- un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
- un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
- doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
- doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
- 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României, prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10.51 – 12.01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).
Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.
Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor – în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.
Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.
Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.
Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 1.30 – 3.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica (jud. Ilfov), com. Mănești (jud. Dâmbovița), com. Cornești (jud. Dâmbovița) și a municipiului București, Sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.
Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.
Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:
În ceea ce privește noțiunea de «ordine constituțională», în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că «respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale».
Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi «respectul pentru Constituţie» care «nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor».
Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin «ordine constituţională» se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.
Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.
Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.
Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.
În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.
Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.
Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.
În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului.
Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Prin ce an era propunere de prim-ministru?
2012.