Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după gestiunea catastrofală a președintelui Nicolae Ciucă (demisionat recent, misterios, din Senat) și a secretarului general Lucian Bode (încă deputat), ajutat de secretarul general adjunct Silviu Mănăstire („refugiat” între timp la România TV).
Ancheta realizată de jurnalistul Cristian Andrei, cel care monitorizează de mai mulți ani finanțarea partidelor politice din bani publici, arată modul dezastruos în care trioul Nicolae Ciucă – Lucian Bode – Silviu Mănăstire a gestionat banii PNL în ultimii doi ani și jumătate.
Ciucă și Bode au fost aduși în fruntea PNL la Congresul extraordinar din 10 aprilie 2022, de atotputernicul (pe atunci) Klaus Iohannis. Indicațiile venite de la Cotroceni au fost urmate cu sfințenie de către delegații la Congres: generalul Ciucă, unicul candidat, a obținut 1.060 de voturi din totalul de 1.279 (60 de voturi anulate și 159 de abțineri). Cu 82,87%, „ostașul Ciucă” (pensionar special de la 52 de ani, cu aproape 4.000 de euro pe lună plus beneficiile adus de funcțiile politice) a fost instalat în fruntea unui partid pe care nu-l cunoștea și cu care nu se identifica.
Nicolae Ciucă și l-a luat ca partener pe Lucian Bode, care, din funcția de secretar general, trebuia să se ocupe și de bucătăria internă a PNL: organizații județene, probleme administrative, gestionarea bugetului etc. Iar Bode l-a adus pe Silviu Mănăstire (prietenul clujean al prim-vicepreședintelui Rareș Bogdan) ca secretar general adjunct. Mănăstire tocmai se despărțise de B1 TV.
Noua conducere a fost impusă de Klaus Iohannis în locul tandemului Florin Cîțu – Dan Vâlceanu, care fusese instalat în forță cu 6 luni și jumătate înainte („echipa câștigătoare”!) printr-un congres de tip jihad, ordonat de același Klaus Iohannis împotriva lui Ludovic Orban, care refuza să aducă PSD la guvernare.
Pe 25 noiembre 2024, la o zi după catastrofa electorală a generalului Ciucă la alegerile parlamentare (locul 5, cu doar 8,7%), întreaga conducere a PNL și-a dat demisia, iar Biroul Permanent Național (BPN) l-a numit pe Ilie Bolojan ca președinte interimar. Bihoreanul a reușit să mai salveze ceva la alegerile parlamentare din 1 decembrie (locul 3, cu 14,28% la Senat și 13,20% la Camera Deputaților), dar mandatul său la conducerea PNL – cu listele de candidați făcute de Ciucă și Bode – se anunța infernal.
Devenit senator și apoi președintele Senatului, Ilie Bolojan a depus jurământul de președinte interimar al României pe 12 februarie 2025. Locul său la conducerea PNL a fost luat de pim-vicepreședintele Cătălin Predoiu.
„Bolojan a dorit să existe un singur responsabil pentru situația financiară din 2024: Bode să-și asume!”
Instalat în fruntea PNL pe 25 noiembrie (cu brașoveanul Adrian Veștea secretar general), Ilie Bolojan i-a cerut lui Lucian Bode, fostul secretar general al partidului, să-și asume semnarea tuturor documentelor legate de finanțele partidului până la 31 decembrie 2024. Informațiile venite dinspre contabilitatea PNL erau îngrijorătoare.
„A fost îngrozit de ce a găsit. Au amanetat partidul pentru următorii ani. Prin această decizie, Bolojan a dorit să existe un singur responsabil pentru situația financiară din 2024: Bode să-și asume!”, a declarat o sursă din conducerea PNL pentru Snoop.ro.
Acum, cu Bode și adjunctul său Mănăstire scoși complet din schemă, catastrofa este vizibilă și pe pe Lună. Situația financiară a PNL este dezastruoasă: datorii de zeci de milioane de euro, în ciuda celor 40 de milioane pe care partidul i-a avut anul trecut doar dn subvenția de la stat!
Principala problemă financiară pentru partid o reprezintă contractul cu AMMA Print, firmă de la care PNL a cumpărat în 2024 produse în valoare de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro). Comanda a fost făcută în 2024, dar plata trebuia să fie realizată din 2025.
Dar datoria totală a PNL către firma AMMA Print, după campaniile din 2020 și 2024, este de 125-130 de milioane de lei!
Mandatat de partid, Lucian Bode a negociat anul trecut cu AMMA Print (firma condusă de Mihail Volintiru, fost președinte al PNL Dâmbovița) reeșalonarea plăților pe o perioada de trei, respectiv cinci ani.
Prima rată urma să fie plătită în ianuarie 2025, iar rata lunară ar fi trebuit să fie de 2,5 milioane de lei.
Înțelegerea a fost agreată de cele două părți, dar noua conducere a PNL și-a dat seama că nu poate plăti nici ratele negociate de Lucian Bode. A cerut, din nou, păsuire la plată.
Dacă ar fi trebuit să plătească ratele antamate de fostul secretar general, rata lunară ar fi depășit subvenția încasată de la buget. Practic, cheltuielile depășesc veniturile lunare.
Milioane de euro datorii către televiziuni și site-uri. „A fost un haos. Bode și Ciucă să explice ce au făcut!”
La câteva zile după ce a ajuns președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan a cerut un audit pentru a vedea unde au dispărut banii partidului.
Un lider PNL a declarat pentru Snoop: „Auditul vizează anul 2024, să înțelegem unde s-au evaporat banii, de ce avem datorii. În primele zile, Bolojan era sunat zilnic de televiziuni să plătească facturile. Vorbim de milioane de euro către presă, televiziunile și site-urile nu erau plătite. A fost un haos, nu știu când ne vom reveni. Bode și Ciucă să explice ce au făcut!”.
Datoriile PNL către mass-media sunt, în acest moment, „de ordinul milioanelor de euro”. Lider al partidului: „Bolojan a avut o întâlnire cu reprezentanții mass-media, în care le-a explicat că partidul nu are bani pentru a-și putea plăti datoriile. Le-a cerut înțelegere, mai ales că urmează o nouă campanie electorală”.
La începutul anului 2024, PNL avea în conturi peste 73 de milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro). Subvenția încasată în 2024 a fost de 122 de milioane de lei (peste 24 milioane de euro). Așadar, PNL a avut la dispoziție 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro) doar din subvenția din ultimii doi ani, pentru cele patru rânduri de alegeri din 2024.
În campaniile de la europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, partidul a folosit și surse de finanțare privată – împrumuturi, cotizații etc.
Pentru aceste campanii, PNL a cerut Autorității Electorale Permanente (AEP) să-i ramburseze peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Banii nu rămân însă în conturile partidului, ci pleacă spre cei care au acordat împrumuturi.
Subvenția PNL a scăzut la o treime
Noua conducere a PNL se confruntă și cu o altă problemă: din cauza rezultatelor slabe de la alegerile parlamentare, subvenția pe care partidul o încasează lunar a scăzut.
Liberalii au primit 3,9 milioane de lei în ianuarie, iar după adoptarea bugetului de stat, subvenția aferentă lunii februarie a fost de 3,67 milioane de lei. Anul trecut, PNL a încasat, în medie, 10 milioane de lei pe lună. De trei ori mai mult decât în prezent!
Dilema conducerii PNL a fost cum să plătească kunar rate de 3,9 milioane de lei (1,3-1,4 milioane către RAAPPS, 2,5 milioane de lei la Amma Print, plus banii către televiziuni și site-uri).
Partidul are nevoie de bani și pentru plata salariaților, a activității curente și a firmei de consultanță Kensington (firma responsabilă și de campania pe TikTok a PNL).
Pentru datoriile din 2020, firma AMMA Print a câștigat mai multe procese cu filialele PNL.
122 de milioane încasate ca subvenție, 141 cheltuite!
Anul trecut, deși PNL a încasat de la bugetul de stat o subvenție de 122 de milioane de lei, cheltuielile au fost de 141 milioane de lei:
- 70 de milioane de lei – presă și propagandă;
- 20 de milioane de lei – consultanță;
- 15,6 milioane de lei – rate RAPPS;
- 5,4 milioane de lei – salarii angajați;
- 30 de milioane de lei – alte cheltuieli.
Noua conducere a decis „să dea afară aproape 90 de persoane” angajate la PNL, pentru a reduce cheltuielile cu salariile.
Sume importante au fost plătite și pentru sondajele de opinie realizate în 2024, dar pentru acestea au fost folosite și fondurile alocate de stat, suplimentar, pentru campaniile electorale.
„Regina” banilor PNL: Realitatea Plus, care promovează intens extremismul
Aproape 70 de milioane de lei, din banii primiți de PNL de la bugetul de stat în 2024, au fost direcționați către presă și propagandă. „Regina” încasărilor a fost Realitatea Plus, care doar pentru două campanii – europarlamentare și prezidențiale – a semnat cu PNL contracte de 8,8 milioane de lei (aproape 1,9 milioane de euro).
În campania de la europarlamentare, PNL a plătit către televiziuni, posturi de radio și presa scrisă suma de 15,2 milioane de lei. Printre beneficiari:
- Realitatea Plus – 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro)
- România TV – 1,79 milioane de lei
- Digi 24 – 1,4 milioane de lei.
În campania de la prezidențiale, pentru Nicolae Ciucă au fost încheiate contracte cu următoarele televiziuni centrale:
- Digi 24 – 2.400.000 de lei
- România TV – 1.500.000 de lei
- Realitatea Plus – 1.300.000 de lei
- Antena 3 – 1.100.000 de lei
- B1 TV – 450.000 de lei.
Liberalii precizează că în ianuarie 2025 nu au încheiat niciun contract cu presa. Motivul invocat este identic: lipsa resurselor financiare.
Contractele încheiate în 2024 cu site-urile și televiziunile nu au fost plătite integral.
„Cel care s-a ocupat de contractele cu presa a fost Rareș Bogdan”, împreună cu prietenul său Silviu Mănăstire. Grosul banilor a mers la Realitatea Plus
Lider PNL: „Ilie Bolojan a anunțat încă din prima ședință a conducerii PNL că este sunat insistent să plătească datoriile făcute de Ciucă și Bode, dar nu are bani. Sunt milioane de euro neplătite, iar partidul nu are de unde să dea banii. Cel care s-a ocupat de contractele cu presa a fost Rareș Bogdan. Nimeni nu a ținut evidența cât s-a comandat, iar apoi au venit facturile”.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, pe atunci prim-vicepreședinte al PNL, n-a acționat singur, ci împreună cu un reprezentant al Secretariatului general al partidului: bunul său prieten Silviu Mănăstire, secretarul general adjunct. Cei doi au avut mână liberă, din partea lui Nicolae Ciucă și a lui Lucian Bode, „să se ocupe de presă”.
Iar Rareș Bogdan s-a ocupat atât de bine, încât grosul banilor i-a alocat campaniei pentru europarlamentare (unde candida și el, locul 2 pe lista comună cu PSD) și i-a drenat spre Realitatea Plus (televiziunea care l-a plătit până în 2019 și la care a revenit recent ca invitat permanent).
Din moștenirea Wuhanis: un partid ajuns remorca PESEDE și în faliment. Misiunea îndeplinită.
AU BAGAT MILIOANE PENTRU „CAMPANIA” SARLATANULUI ?
de ce ne se indreapta spre cei trei pentru recuperarea banilor? Oare de ce?
@ Sii:
+1
Cum au fost posibili?