E greu, dacă nu imposibil, să-i egalezi în umor involuntar pe Viorica Dăncilă şi Petre Daea, aceşti Anton şi Romică ai circului politic din România. Recitalul lor bruxellez din ultimele zile dovedeşte o dată că selecţia negativă e, vorba ministrului Carmen Dan, modus operandi în PSD. Nu-i de colea să descoperi că Romulus Zăroni e în continuare printre noi, păstrându-şi funcţia şi schimbându-şi doar numele din buletin.
Şi nici că premierul ţării nu ştie – pur şi simplu nu ştie – să citească de pe foaie. Ce batjocură, să fii reprezentat în Europa de un om care nimereşte cuvintele din trei în trei şi de un bufon vesel, ale cărui rostiri „la liber” te fac să te gândeşti că ar trebui să existe cămăşi de forţă şi pentru minţi.
Mai are rost să-i arăţi că nu poţi combate Holocaustul, la fel cum nu poţi combate Bătălia de la Mohacs, Războiul de Treizeci de Ani sau Jacqueria? Mai are rost să pui comprese pe fruntea mereu încinsă a lui Petre Daea şi să-i atragi atenţia că o tribună europeană nu e totuna cu birtul din colţ? Câtuşi de puţin. Îţi rămâne doar să le mulţumeşti interpreţilor din cabine pentru camuflarea rafalelor de inepţii şi să le ceri iertare fiindcă au fost supuşi unor asemenea perversiuni.
Radu Paraschivescu (Textul integral, pe Digi24.ro)
