Lovitură cruntă pentru PSD & ALDE! Curtea Constituțională a declarat neconstituțională în integralitate, cu unanimitate de voturi, legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile judiciare, în baza unei decizii a CSAT din 2005.
Dacă ar intra în vigoare, legea le-ar permite infractorilor condamnați definitiv să ceară revizuirea sentințelor.
CCR nu a discutat pe conținutul legii, ci pe procedura adoptării ei. Judecătorii constituționali au stabilit că declasificarea respectivelor protocoale ar putea fi făcută, eventual, prin hotărâre de guvern, nu prin lege. Iar hotărârea de guvern presupune asumare individuală.
Legea a fost adoptată pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacată la Curtea Constituțională din mai multe direcții: președintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), PNL şi USR.
Pe lângă declasificarea protocoalelor, inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.
Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.
Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român – Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
Altă prevedere: „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”.
Dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe, notează G4Media.ro. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate.
După ce un an întreg au mânat rahat cu polonicul afirmând că ofițerii SRI formau echipe operative cu procurorii , ba mai mult , îi și subordonau , să se desecretizeze și să afle acum că totul e o minciună ? Împușcă doi iepuri dintr-un foc . 1.Le convine mai mult să rămână secrete , doar astfel pot specula cum vor pe conținutul lor . 2. Scapă CCR de eticheta de ciomag PSD/ALDE . Devenise prea evident , prea bătător la ochi , aveau nevoie și de ” una caldă ” . Iar pentru rezolvarea propriilor dosare îi au , oricum , pe Toader și pe Dăncilă
Nici-o instanta superioara nu le-a declarat ilegale, chiar si Gargamel s-a ferit de cuvantul asta, iar CCR a aruncat pisica in curtea instantelor. Nu stiu daca nu e prea devvreme sa ne bucuram. In ticalosia lor vor „inventa”altceva…