Horațiu Potra a încasat aproape 8 milioane de dolari, timp de trei ani (2015-2018), ca să protejeze interesele economice din Africa ale Partidului Comunist Chinez, arată o investigație făcută de reporterii de la Rise Project. Căpetenia mercenarilor români primea banii într-o companie offshore înființată în Malta.
Din primăvara anului 2015 până în cea a anului 2018, Horațiu Potra și mercenarii săi au păzit mine, șantiere sau avanposturi logistice, în Sierra Leone, pentru gigantul metalurgic chinez Shandong Steel.
Din acest rulaj, Horațiu Potra (55 de ani) și-a redistribuit peste 3,5 milioane de dolari, folosind trei canale: pe persoană fizică, printr-un alt offshore din Panama și printr-o companie vest-africană.
Potra a fost introdus în siajul corporațiilor chineze de Frank Timiș (62 de ani), fondatorul celebrei afaceri “Roșia Montană” – una dintre cele mai corupte scheme cu resursele naturale ale României.
Supranumit “Prigojin de România” ca urmare a afacerilor cu mii de mercenari cooptați din rândurile jandarmilor, polițiștilor, angajați MapN, SRI sau SPP, Horațiu Potra a revenit în atenția publică prin legăturile sale cu politicianul extremist Călin Georgescu, căruia îi asigura paza personală prin mai multe gărzi de corp. Potra susține că-i oferă lui Georgescu un serviciu gratuit, fără a-i pretinde bani pentru că-l păzește non-stop.
Războiul civil, Frank Timiș, Horațiu Potra
Între 2012 și 2018, Horațiu Potra a lucrat trei ani pentru Frank Timiș și apoi încă trei pentru o mare corporație chineză. Pasat între patroni, la pachet cu minele africane pe care le păzea, Potra a tranzacționat milioane de dolari în acești șase ani.
Când s-a angajat, în aprilie 2012, pe cartea de vizită a lui Horațiu Potra scria că e director de securitate la African Minerals Limited (AML), o companie din Londra în jurul căreia Timiș structurase holdingul său minier cu operațiuni în Africa de Vest.
Fostă colonie britanică, Sierra Leone (suprafață: 71.740 km²; populație: 7,6 milioane de locuitori) se află pe coasta de vest a Africii, având deschidere la Oceanul Atlantic, și este foarte bogată în minerale.
Zăcămintele de aici au devenit celebre în special pentru potențialul lor diamantifer, dar solurile mai ascund cantități impresionante de aur, fier, rutil sau bauxită. Acum se exploatează inclusiv metale grele, precum litiu, necesare noilor tehnologii.
Minele de diamante din sudul țării au fost miza unui război civil sângeros, care a ucis peste 50.000 de băștinași în cei 11 ani cât a durat (1991-2002). Când au tăcut armele, în Sierra Leone a rămas la putere corupția instituționalizată, care a dominat o serie de afaceri păguboase cu resursele minerale.
În 2004, printr-un concurs dramatic de împrejurări, australianul de origine română Frank Timiș a preluat o malversațiune locală cu mai multe concesiuni diamantifere de la apropiații președintelui Ahmad Tejan Kabbah, câștigătorul războiului civil, ulterior decedat (în 2014).
În august 2010, Frank Timiș semna cu guvernul din Sierra Leone acordul minier prin care grupul său, African Minerals Ltd (AML), primea dreptul să exploateze zăcămintele din Tonkolili, deși plătea redevențe minimale. Afacerea a explodat când schema lui Timiș din Sierra Leone a intrat în atenția corporațiilor chinezești, aflate atunci în plină ofensivă economică pe continentul african.
Epidemia de Ebola. Ofensiva chinezilor
Primul pas l-a facut China Railway Materials Commercial Corporation (CRMCC), controlată 100% de guvernul de la Beijing, care a cumpărat un pachet semnificativ din acțiunile AML (12,3%).
Beijingul viza însă depozitele de fier și, în septembrie 2011, colosul metalurgic de stat Shandong Iron and Steel Group (SISG) a cumpărat un sfert din proiect. Mai exact, 25% din acțiunile companiei Tonkolili Iron Ore Ltd (TIOL), subsidiara locală prin care AML gestiona marile exploatări din centrul țării.
Localnicii munceau la exploatarea mineralelor pe salarii lunare de până în 50 de dolari.
În 2012, când Horațiu Potra prelua managementul de securitate al grupului African Minerals Ltd (AML) al lui Frank Timiș, acțiunile acestui grup urcaseră mai sus ca niciodată pe Bursă. Frank Timiș a fost propulsat în Topul milionarilor Forbes, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
În aprilie 2015, într-o conjunctură nefavorabilă (o epidemie de Ebola, fluctuațiile prețului fierului extras etc.), Frank Timiș a pierdut total afacerea din Sierra Leone, preluată integral de chinezi.
Dar Horațiu Potra a rămas. În următorii trei ani, mercenarul a încasat, prin firma lui offshore din Malta, peste 8 milioane de dolari pentru serviciile de securitate livrate noilor patroni din Sierra Leone – chinezii.
Misiunile lui Potra: de la Londra în Sierra Leone
Ca manager de securitate, Horațiu Potra ocupa o poziție de top în conglomeratul minier fondat de Frank Timiș. Când a primit jobul, mercenarul român și-a mutat rezidența la Londra, aproape de cartierul general al grupului African Minerals Ltd (AML).
Responsabilitățile lui Potra în companie țineau de siguranța persoanelor, logisticii și transporturilor.
Frank Timiș îi ocupa însă mare parte din timp. Fostul militar devenise umbra patronului și curier pentru personaje relevante din mediul acestuia. Îl însoțea pe Timiș aproape oriunde în “centrala” londoneză, în călătorii de afaceri sau la evenimente de familie.
Au fost filmați împreună în România, la înmormântarea mamei lui Frank Timiș, în iunie 2012, după ce au aterizat cu un jet privat pe aeroportul din Baia Mare. Potra era proaspăt la compania lui Tmiș.
Zborurile în interes de serviciu pe ruta Marea Britanie – Africa de Vest făceau parte totodată din rutina muncii lui Horațiu Potra la African Minerals. Majoritatea convergeau în Sierra Leone, baza de operațiuni a grupului.
Când nu-l flanca pe Frank Timiș, care-și folosea pașaportul australian, Horațiu Potra – cu pașaportul francez în buzunar – acompania în Africa angajați din companie, contractori sau reprezentanți ai acționarilor, precum Yaowei Wang, fost manager al departamentului de import în consorțiul Shandong Steel.
Altfel, nu protocolul pentru siguranța persoanelor era adevărata provocare în Sierra Leone, ci paza centrelor logistice. Jafurile rămâneau principala amenințare. Sute de echipamente și mii de tone de materiale trebuia păzite cu arma în mână.
Potra a adus în Sierra Leone o brigadă de români, dintre care unii instruiți de el în Mediaș, și a format echipe mixte cu localnici în care avea încredere. Mare parte din munca lui ținea de coordonarea acestor mici unități care păzeau avanposturile logistice din țară sau însoțeau transporturile companiei.
Expertiza dobândită la fața locului a fost suficientă pentru chinezi să-l considere indispensabil pe Horațiu Potra, chiar și după ce l-au eliminat din afacere pe Frank Timiș.
Circuitul banilor lui Potra de la chinezii din Sierra Leone trece prin Malta și Panama
Potra a primit banii printr-o companie offshore din Malta, AO Futuro Ltd, de unde îi redirecționa în alte buzunare proprii. Căsuța poștală a fost înființată în octombrie 2014, când Frank Timiș își începuse deja declinul în Sierra Leone, și a fost operațională toată perioada în care Potra a lucrat pentru chinezi (aprilie 2015 – aprilie 2018).
În actele din Malta apare ca interpusă o româncă, Maria Tătar, asociată cu Horațiu Potra în mai multe afaceri la Mediaș. Ea gestiona și contul entității offshore, deschis la o bancă românească.
În proporție de 80%, banii au venit de la corporația chineză Shandong Steel, prin intermediul celor două subsidiare ale sale din Sierra Leone preluate de la Frank Timiș (Tonkolili Iron Ore Ltd și African Railway and Port Services Ltd). Prima administra minele de fier și magnetită în Sierra Leone, iar cealaltă – infrastructura. Aproape 8 milioane de dolari au cheltuit împreună cu mercenarul român.
Și firmele lui Frank Timiș au dispus plăți către Potra în cei trei ani în care acesta a prestat mai mult pentru chinezi, iar suma se ridică la aproximativ 20% din venituri.
Din încasările pe filiera malteză, peste 3,5 milioane de dolari reprezintă suma redistribuită de Potra în alte două firme offshore ale sale sau pe persoana fizică, din 2015 și până în 2018.
Tranzacțiile lui Potra implică și firmele sale din Panama și Sierra Leone, către care a transferat sistematic bani primiți de la chinezi.
Scurtă istorie a lui Horațiu Potra: „securist” la Câmpina, „legionar” în Corsica, mercenar în Africa, „aproape primar” în Mediaș, promotor al PSD
Prima experiență militară a lui Horatiu Potra a fost în trupele de Securitate, la o unitate din Câmpina specializată în transmisiuni (UM 0865). Exact unitatea militară care avea să fie decimată în masacrul de la Aeroportul Otopeni, din dimineața zolei de 23 decembrie 1989 (40 de morți și 17 răniți). Dar Potra apucase să se libereze în vara anului 1989, făcând armata la termen redus (TR), întrucât la terminarea liceului, în 1988, fusese admis la Facultatea de Electrotehnică din Timișoara.
După Revoluție, în 1992, a abandonat facultatea și s-a înrolat în Legiunea Străină franceză, unde a stat 5 ani. Trimis inițial la regimentul de parașutiști din Calvi (insula Corsica), a fost detașat apoi la serviciul cibernetic al Legiunii, în cadrul regimentului principal din Aubagne.
După terminarea contractului, Potra a primt cetățenia franceză și a lucrat cu Paul Barril, fost numărul 2 în GIGN – unitatea de elită a Jandarmeriei franceze. Prin intermediul acestuia a intrat în piața contractorilor privați de securitate.
Primii clienți ai lui Potra au fost din Orientul Mijlociu, dar s-a mutat repede pe continentul african, unde avea expertiză rețeaua Barril, acuzată de implicare în genocidul din Rwanda.
Anul 2003 l-a găsit pe Potra antrenând garda prezidențială din Republica Centrafricană. 15 ani mai târziu, în 2017, mercenarul român s-a întors la Bangui, capitala Republicii Centrafricane, și a lucrat în avangarda grupului rusesc Wagner (condus de Evgheni Prigojin, „bucătarul lui Putin”).
Ulterior, și-a dus mercenarii în Republica Democrată Congo (fostul Zair).
Principalul sau avantaj acum este rețeaua extinsă de contacte și relații, dobândite în timp pe continentul african.
În România, mercenarul a fost arestat de trei ori. Prima dată în 2010, acuzat de trafic de droguri, dar a scăpat doar cu o pedeapsă pentru deținere ilegală de armament. Poliția l-a mai săltat o dată în 2020, după ce mercenarul l-a amenințat cu răpirea pe directorul Romgaz, Adrian Volintiru, dar a ieșit basma curată și atunci, fiindcă victima și-a retras plângerea. Ultima oară s-a petrecut în decembrie 2024, când (ca susținător al candidatului putinist Călin Georgescu) a fost reținut în trafic și dus la audieri pentru instigare publică și deținere de armament.
Potra și-a stabilit cartierul general în Mediaș, orașul său de baștină, în împrejurimile căruia a cumpărat mai multe terenuri și organizează tabere de antrenament.
La alegerile locale de anul trecut, Horațiu Potra a candidat la primăria orașului Mediaș, ca reprezentant al Partidului Patrioților (condus de Iulian Surugiu, fost polițist cu probleme penale), dar a pierdut „la mustață” (226 de voturi) în fața actualului primar, Gheorghe Roman (PNL): Potra a avut 7.480 de voturi, iar Roman – 7.706.
Potra a devenit însă consilier local, obținând influență mare în Consilul Local, unde distribuția este: PNL – 8 consilieri, Partidul Patrioților – 7, PSD – 3, AUR – 2, UDMR – 1. Așadar, „gruparea Potra” deține o treime din Consiliul Local (7 din 21).
Horațiu Potra s-a implicat și în alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. El a apărut în județul Sibiu alături de lideri locali și candidați ai PSD. Potra i-a îndemnat pe sibieni să voteze listele PSD, deschise de traseista Lavinia Șandru („împrumutată” de la PUSL, partidulețul lui Dan Voiculescu) la Senat, respectiv Bogdan Trif, președintele PSD Sibiu și fost ministru al Turismului. Șandru a ratat intrarea în Senat, dar Trif și-a reînnoit mandatul de deputat.
Filorus asumat, Horațiu Potra amplifică propaganda Kremlinului în mesajele sale publice. El îl susține pe candidatul extremist Călin Georgescu, căruia îi asigură dispozitivul de securitate.
Convins că tovarășul ponta cetățean sârb și Ghiță fac parte din acest grup de crimă organizată international