Dorea să arunce cu ouă în tabloul lui Nicolae Ceauşescu, iar Revoluţia din Decembrie 1989 l-a trântit la pământ, sub o ploaie de gloanţe, pe străzile Bucureştiului. În anul 1999 era să fie linşat, ca spion american, în Iugoslavia măcinată de război. Candidat fără șanse la prezidenţialele din 2009, a ajuns deputat pe listele USL, în legislatura 2012-2016, dar în scurt timp avea să intre în conflict cu aceasta.
Ca politician, s-a remarcat prin iniţiative legislative pe teme ignorate sau ocolite până atunci: protejarea comunităţii LGBT, ocrotirea animalelor şi a naturii. S-a declarat adversar al relaţiei dintre Stat şi Biserică. Remus Cernea a stârnit controverse, într-o Românie obişnuită cu o altfel de politică.
Reporter: Remus Cernea, ai dispărut câţiva ani de pe scena publică. Între timp, s-au schimbat multe în România, la nivel politic şi social. Ce s-a schimbat pentru tine?
Remus Cernea: Am lucrat mult cu mine însumi. Acum fac antreprenoriat. Am urmat cursuri în acest sens şi am dezvoltat mici afaceri, care sunt la început. Am încredere în ce fac, chiar dacă la orizont se conturează criza economică, ce va dura ani de zile. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, dacă urmezi calea corectă, sunt şanse să nu dai faliment, ci să prosperi. Condiţia e ca afacerile să fie gestionate etic, aducând un plus pentru clienţi, dar şi pentru societate.
Reporter: Ai fost printre primii politicieni care au adus pe agenda Parlamentului drepturile omului, ale comunităţii LGBT, drepturile animalelor şi protecţia mediului. De asemenea, te-ai opus parteneriatului Stat – Biserică. După patru ani, cum simţi că au gestionat aceste cauze politicienii care ţi-au urmat?
Remus Cernea: Încă de la început, am fost conştient că demersurile mele vor polariza mult societatea românească. Am ştiu că vor fi persoane care mă vor înţelege şi se vor simţi reprezentate, dar şi unele ce mă vor ataca şi contesta. În esenţă, am luptat pentru valori fundamentale într-o democraţie autentică. Aceste valori ne permit tuturor să coexistăm, astfel încât convingerile diferite pe care le avem să nu ducă la conflicte, ci să creăm cadrul care să ne permită tuturor să ne manifestăm.
Reporter: De curând, chestiunea parteneriatului civil pentru cuplurile de acelaşi sex a apărut din nou în spaţiul public. Tu ai vorbit despre asta cu opt ani în urmă, când părea un gest blasfemic.
Remus Cernea: Am luptat în Parlamentul României pentru o lege care să recunoască parteneriatul civil. E un lucru necesar pentru persoane LGBT, dar şi pentru cele heterosexuale, care ar avea nevoie şi ele de o astfel de instituţie. În Franţa există legea Pax, adoptată în urmă cu 20 de ani, lege care recunoaşte parteneriatul civil. Peste 90 % dintre cei care au recurs la parteneriatul civil în Franţa au fost cupluri heterosexuale, însumând 3.5 milioane de cetăţeni francezi. Aşadar, este limpede că dacă în Franţa există această nevoie socială, ea se regăseşte şi în România. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene au în vigoare această lege a parteneriatului civil, România fiind printre ultimele în care lipseşte.
Reporter: Crezi că vom ajunge să recunoaştem, ca stat, parteneriatul civil pentru cuplurile de acelaşi sex?
Remus Cernea: Din fericire, situaţia s-a schimbat. Dacă în anul 2013 acest subiect a generat o ostilitate generală din partea partidelor politice, iată că mentalităţile au evoluat. Am ştiut că va dura mult timp, dar acum toate partidele politice susţin parteneriatul civil. Cred că în următoarea legislatură va fi adoptată o astfel de lege, cu atât mai mult cu cât România va fi condamnată la CEDO tocmai pentru lipsa acestei legislaţii.
Reporter: Ai luptat mult şi pentru drepturile animalelor, Remus Cernea.
Remus Cernea: Da. Sunt mulţumit că actualul Parlament a adoptat o lege pentru care am depus mari eforturi în mandatul meu de deputat. E vorba despre legea care interzice folosirea animalelor la circuri. E un mare pas moral înainte făcut de societatea românească. Alte ţări europene au adoptat o astfel de lege după România. Am făcut asta înaintea Franţei sau Portugaliei, ceea ce mă bucură.
Reporter: Un subiect important este relaţia dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română, relaţie pe care ai contestat-o, ca parlamentar. Această atitudine ţi-a atras ostilitate, dar şi simpatie. Cum vezi această chestiune acum?
Remus Cernea: Demersul meu nu a fost şi nu este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române ori a unui cult anume. Tot ce îmi doresc este un cadru general care ne permite tuturor să trăim într-o ţară care ne recunoaşte ca având drepturi egale. Aşadar, fie că suntem ortodocşi, catolici, evrei, musulmani, protestanţi, budişti, agnostici sau atei, toţi trebuie să fim egali în faţa statului. Şi Bisericile trebuie să aibă drepturi, iar dacă vreuna dintre ele ar fi abuzată de către Stat, eu, personal, m-aş număra printre cei care i-ar lua apărarea. Însă doar în cazul în care abuzul şi opresiunea ar fi reale.
Reporter: S-a întâmplat asta?
Remus Cernea: Da. Biserica Greco – Catolică a avut astfel de probleme, iar eu am semnalat şi am luat poziţie de la tribuna Parlamentului României în apărarea acesteia. Aş face asta inclusiv pentru Biserica Ortodoxă Română, dacă acesteia i s-ar leza clar drepturile, în mod abuziv şi nedemocratic. De asemenea, am tras un semnal de alarmă când în anumite manuale de religie diverse culte din România erau prezentate în mod tendenţios. Consider că diversitatea şi dialogul sunt esenţa democraţiei, în care nimeni nu deţine monopolul asupra credinţelor religioase. Nu putem să construim o societate mai bună prin excluderea altora. Şi cultele mai mici au drept la existenţă. Adevărul este multicolor, iar strălucirea sa ne îmbogăţeşte viaţa.
Reporter: Crezi în Dumnezeu?
Remus Cernea: Eu m-am declarat ca fiind liber cugetător, dar am dialoguri fructuoase cu prieteni ce au o puternică credinţă religioasă, dar şi cu cei ce nu împărtăşesc o credinţă anume. Vă mărturisesc, aleg să caut caracterul omului. Nu mă interesează convingerile religioase personale. Pentru mine, contează moralitatea oamenilor. Fac o reverenţă în faţa unui om care dovedeşte că are puternice valori morale şi că nu e o canalie. Am întâlnit persoane îndoielnice, care clamau că sunt religioase, dar şi atei total amorali. Ambele categorii sunt la fel de criticabile. Chiar dacă mă consider liber cugetător, am înglobat în sistemul meu de valori şi idei biblice, pline de înţelepciune. Eclesiastul ori Corinteni 13 sunt doar două exemple.
Reporter: Trăim vremuri dramatice, în care Coronavirusul ucide. Din păcate, există şi persoane care subminează efortul autorităţilor de a opri boala şi moartea. Masca e văzută ca botniţă, iar măsurile de prevenire sanitară ca fiind dictatură medicală. Cum vezi ce se întâmplă?
Remus Cernea: Dacă aş fi parte a unui guvern, aş încerca să formez un grup de lucru, alături de psihologi şi experţi în comunicare, pentru a face campanii eficiente de informare publică. În special, i-aş viza pe cei care, din spirit de frondă sau influenţaţi de teorii ale conspiraţiei, nu respectă regulile sanitare generale şi răspândesc idei contrare datelor ştiinţifice. Am întâlnit şi eu persoane care susţin că virusul nu există, sau, dacă există, e o simplă gripă, despre care guvernul minte, umflând cifrele.
Reporter: Tocmai s-au incheiat două mari pelerinaje ortodoxe, la Sf. Parascheva şi Sf. Dimitrie. Asta a implicat mulţi oameni la un loc, veniţi să sărute racla cu moaştele sfinţilor. Fiind pandemie, s-au iscat controverse. Cum ai simţit ce s-a întâmplat, Remus Cernea?
Remus Cernea: Am observat o diferenţă între cele două pelerinaje. Acest lucru a ţinut de modul în care Guvernul a colaborat cu Patriarhia Română. La Bucureşti, pelerinajul la Sf. Dimitrie a fost mult mai bine organizat. Aşadar, iată că e posibil. Dacă folosim raţiunea, respectăm regulile şi opiniile medicilor, se poate ca toţi credincioşii care doresc să vină la la aceste pelerinaje să o poată face în condiţii de siguranţă. Din păcate, la pelerinajul de la Iaşi a fost haos, aşa cum se poate vedea în imaginile care au produs multă emoţie în societate. Repet, la Bucureşti lucrurile au stat foarte bine. Asta dovedeşte cât de important e să comunici şi să ai un plan minuţios, în acord cu realitatea sanitară. Felicit colaborarea dintre Guvern şi Biserica Ortodoxă Română, în cazul pelerinajului de la Bucureşti.
Reporter: Cum arată astăzi România, politic vorbind?
Remus Cernea: Sunt şi schimbări în bine, generate de cetăţenii care au stat în stradă contra unor abuzuri ale guvernării PSD. Aceşti oameni au avut atât de multă forţă încât au produs modificări politice însemnate. În acelaşi timp, nu sunt încântat de garniturile de candidaţi ale partidelor politice pentru alegerile parlamentare. Văd o lipsă de direcţie doctrinară. Cu siguranţă, din cauza crizei, vor prima temele legate de pandemie şi economie. Pe termen mediu şi lung, nu se poate face politică fără o doctrină limpede. Actualele partide sunt formaţiuni politice traseiste, ce atrag oameni foarte diferiţi. Acest lucru face partidele în cauză tributare unor reacţii de moment, în lipsa unui racord la principii doctrinare solide. Pentru politica unei ţări asta e extrem de nociv.
Reporter: În actualul context socio – politic, vei sta deoparte sau te vei implica activ?
Remus Cernea: Voi înfiinţa un nou partid politic, axat pe protecţia mediului, a animalelor şi a multor alte teme. Economia va fi un punct important în demersul meu, în climatul de criză pe care-l trăim, cu neajunsuri sociale şi economice cumplite pentru toate guvernele lumii. De asemenea, doresc să deschid o Academie Politică, pentru actuali şi viitori politicieni. Vreau să atrag oameni care să contribuie la binele colectiv, pentru întreaga societate românească. Am studiat mult teorie politică şi filozofie, am şi avut ocazia de a face politică în Parlament, experienţe ce îmi permit să ofer ghidaj pentru un comportament politic onest, indiferent de doctrină.
Reporter: Remus Cernea, te vom găsi pe buletinul de vot la apropiatele alegeri parlamentare?
Remus Cernea: Realitatea e că nu există loc pentru mine în rândul partidelor actuale. Accept această situaţie, cu luciditate. Îmi doresc să candidez la o funcţie politică în anul 2024, când vor fi patru tipuri de alegeri într-un singur an. Până atunci, partidul politic pe care îl voi înfiinţa va căpăta greutate, iar eu, alături de colaboratorii mei, voi deveni o voce care să conteze la alegerile următoare. Echipa mea va fi formată din oameni ce iubesc valorile democratice, alături de care se poate construi pe termen lung.
