O serie de evenimente din aceste zile oferă indicii că partidele aflate la putere, PSD și PNL, pregătesc deja terenul pentru următoarele fraude electorale, la alegerile parlamentare și prezidențiale din toamnă. De data aceasta, primul pățit este Partidul DREPT, nou-înființat și dat de numeroase surse politice ca fiind controlat din umbră de Mircea Geoană.
Prima manevră a fost refuzul conducerii Camerei Deputaților de a accepta cererea depusă de 10 deputați de a înregistra Partidul DREPT ca formațiune politică parlamentară. Cei 10 deputați și-au dat demisia din USR, AUR, PNL și UDMR și au aderat la acest nou partid condus formal de Alexandru Gâdiuță, viceprimar USR al Sectorului 6 în mandatul 2020-2024.
Indiferent de unde provin parlamentarii și cât de imoral este traseismul politic, legea permite ca aceștia să formeze un nou grup, iar conducerea Camerei Deputaților, acum formată din PSD-iști și PNL-iști, e obligată să ia act.
Numai că acum cererea a fost respinsă pe motiv că n-ar fi fost depusă în timp util.
Explicația acestei manevre produce efecte acum: Biroul Electoral Central a stabilit joi că Partidul DREPT nu va putea numi reprezentant în BEC și nici să-și trimită oamenii în secțiile de votare. Motivul ar fi, evident, că Partidul DREPT nu e parlamentar – tocmai pentru că PSD și PNL au refuzat, la Camera Deputaților, să ia act de constituirea noului grup parlamentar.
Problema fraudelor electorale pe care le pregătește Puterea în toamnă frământă Opoziția. Asociația România Renaște, de asemenea asociată cu Mircea Geoană, a protestat încă din iunie față de fraudele de la alegerile locale și europarlamentare, scrisoarea deschisă fiind cu bătaie mai lungă.
Toți sociologii, politologii și politicienii sunt de acord că, în România, voturile trebuie păzite. Pentru Mircea Geoană e vital să aibă reprezentanți în secțiile de votare, astfel încât voturile primite la alegerile prezidențiale – unde de-acum fostul oficial NATO va participa ca independent – să nu-i fie furate de PSD și PNL. Geoană știe acest lucru și a făcut manevra cu traseiștii din USR, AUR, UDMR și PNL. A fost o tentativă de construire rapidă a unui partid de sprijin, pe baza căruia să fie strânși rapid delegații necesari pentru secțiile de vot. Dar operațiunea pare să eșueze.
Partidul DREPT a anunțat că va ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă pierde și acolo, Geoană va trebui să găsească altă soluție pentru a-și păzi voturile.
Nici Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, nu-și face nicio iluzie. Aceasta a declarat joi, într-un interviu, că anticipează fraude masive comise de PSD și PNL la alegeri. Lasconi a avansat chiar și o cifră minimă – 400.000 din voturile sale ar putea să dispară în mediul rural, unde PSD și PNL sunt foarte bine organizate și controlează totul.
Deja pe 9 iunie a fost un scandal uriaș. S-a demonstrat fără dubii că opoziția a fost furată masiv. Consecințele au fost scoaterea REPER sub pragul electoral (3,7% față de minimul de 5%) și pierderea de către USR a alegerilor la primăriile Sectoarelor 1 și 2 din București.
În linii mari, strategia PSD și PNL a fost aceeași și astă-primăvară. A refuzat ca PMP să aibă reprezentanți în secțiile de vot, pe motiv că n-ar fi partid parlamentar. Dar PMP și REPER erau partide europarlamentare și, având loc la 9 iunie inclusiv alegerile europarlamentare, ar fi trebuit să aibă reprezentanți. Dar PSD a modificat legea cu două luni înaintea scrutinului, astfel încât niciun reprezentant al opoziției, cu excepția celor din USR, să nu fie acceptați în secțiile de votare.
S-a ajuns astfel ca 6 reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare să lucreze, în ziua alegerilor contra unui singur reprezentant al USR – partid care oricum n-a reușit să aibă oameni în toate secțiile din țară.
Prin urmare, s-a înregistrat numărul-record de 1.000.000 de voturi anulate. Frauda cel mai ușor de făcut este aceea de a ștampila suplimentar buletinele de vot unde alegătorii au votat cu opoziția. Voturile se anulează astfel.