Când, la 14 ani, am plecat la liceu, la oraș, și m-am trezit într-o garsonieră la bloc, a fost prima dată când am oftat bătrânește: ehei, unde-i ulița mea de la Brădiceni?!
Rămăseseră în urmă zăvoaiele și pădurea și Râușorul și Bâlta și Valea Neagră și via de pe deal și peștii prinși cu mâna și țiparii alunecoși și „la scăldat” și cazemata din copac și băncuța de la Capela și dudele zemoase și coricovele atinse de brumă și săniușul iernilor lungi și Pițărăii și pomana porcului în ajun de Crăciun și ouăle ciocnite pe Paști și rândul de vaci și noroiul de pe uliță… Toate păreau din altă viață, chiar dacă sâmbăta luam rata și le regăseam pe toate la locul lor, iar vacanțele scurte de iarnă și cele lungi de vară legau firul de unde fusese rupt…
Când terminam liceul, luam Bac-ul și intram la facultate, în vara lui 1987, am oftat din nou: ehei, când aveam eu 14 ani… De data asta chiar îmbătrânisem: aveam 18 și mă pregăteam să merg la oaste…
Când am terminat armata, sergent parașutist, oftam ca după dispariția dinozaurilor: ehei, când eram eu la liceu… Și nu trecuse decât un an, dar mă rodea dorul de colegii de la „Tudor Vladimirescu” Târgu-Jiu, un dor unic, care avea să mă gâdile toată viața.
La 30 de ani, m-am simțit bătrân de-a binelea: ehei, când aveam eu 20 de ani…
Când am făcut 40 de ani, m-a cuprins resemnarea: ehei, de-aș mai avea 30 de ani…
La 50, oftam înțelept: ehei, s-a dus tinerețea, nu mai am 40 de ani…
Azi fac 57. Dar nu zic „ehei, când aveam eu 50 de ani…”, ci mă gândesc cât de tânăr sunt față de cel ce va privi în urmă, dacă Domnul îi va îngădui, de la 70 de ani.
A trecut ceva vreme de când bătrânelul de 14 ani a devenit tinerelul de 57 de ani…
Drumul a fost lung și presărat cu tot felul de întâmplări, de ambiții mari și șocuri seismice, de bucurii și necazuri, de ploi rodnice și furtuni violente. Pentru secetă n-a fost loc, pentru că am scuturat mereu norii, chiar și când cerul era senin…
Multe am realizat și multe au rămas nefăcute… Am alergat ca nebunul după DREPTATE și ADEVĂR, după LIBERTATE și DEMNITATE, muncit de spaima că aș putea-o pierde pe oricare dintre ele…
Multe mi-am propus și multe am în plan, de-acum și până la sfârșitul veacurilor.
Iar când n-oi mai putea, după trecerea cometei și întoarcerea dinozaurilor, mă voi așeza la umbra unui salcâm, colo-n vale, pe luncă, și voi împleti o leasă ori o vârșie sau poate chiar o cotăriță, pe care mi le vor umple cu pește ploile de primăvară.
Iar după trecerea apelor, când fânul se va face de un metru, voi bate din nou coasa, să nu ruginească, și voi trage brazdă lungă, cât pentru toate cirezile dispărute ale satului.
Dar până atunci, sunt cu pixul la ureche, precum contabilii vremurilor apuse, și cu degetul pe tastatură: urmează un nou articol, se „coace” o nouă carte.
Vă mulțumesc că-mi sunteți alături în această zbuciumată și minunată călătorie!
P. S. Zilele trecute, cineva mă apostrofa sever: „Dute bă moshule cu minciunile tale!!!!! Degeaba latri că noi neam trezit în conștință hai valea mucles ne kkm pe soroșiști!!…!?!”. La această intervenție academic-filozofică am de făcut două precizări: 1. Soros nu mi-a urat nimic de ziua mea, pesemne că nu mi-a aflat adresa, nu-mi știe nici contul și, probabil, habar n-are de existența mea; 2. Chestia cu „moshule” îmi confirmă bănuiala că se adună anii… Ca să nu cad, totuși, în depresie, fredonez în gând refrenul unei melodii care făcea furori în urmă cu vreo două decenii – „Moșule, ce tânăr ești…”




La multi ani domnule Cartianu!
Mulțumesc. Numai bine!
La multi ani si sanatosi !
Mulțumesc mult. Gânduri bune!
La multi ,multi ani ! Sa ai timp sa-ti implinesti toate visurile .
Mulțumesc. Numai bine!
La multi ani! Sa aveti sanatate cat cuprinde si succes in tot ce va doriti! Multumim pt aceasta publicatie pe care va luptati sa o mentineti, este unul dintre ultimele locuri din Romania din care inca mai razbate adevarul si ratiunea, in care se scrie cu elocinta si curaj.
Mulțumesc pentru tot. Gânduri bune!
La multi ani cu sanatate!
Mulțumesc!
La mulți ani, domnule Cartianu! Țineți-o tot așa, să dea Domnul să vă vedem și la 70 de ani că ați îmbătrânit frumos, demn pe nepregetatul drum al căutării adevărului!
Mulțumesc mult. Contribuțiile dvs. sunt valoroase în această „Poiană a lui Iocan”. Numai bine!
La multi ani si buni si cu multa sanatate domnule Cartianu. Eu pe 3 ianuarie am implinit 69 de ani asa ca se poate.
Mulțumesc. Mulți ani înainte!
LA MULȚI ANI, domnule Cartianu!
Și vă mulțumim că și la 57 ați rămas vertical întru’ adevăr și dreptate.
Mulțumesc mult. Gânduri bune!
Cu urari de sanatate, de la un mos… in etate!
TANGUIRE
Visez ades ca merg la mama
Si-i duc, din cand in cand, o paine
Si cand dau ochii cu ograda
In care nu mai e nici caine,
M-apuca, asa, un dor si-o jale
De lumea mea de copil mic,
De tot ce-a fost si-acum dispare,
Si-aproape n-a ramas nimic.
S-au dus cu totii-n zari mai bune(?)
Intr-un avant nesabuit.
S-au dus cu totii spre-alta lume,
Asa cum nici n-au banuit.
Multi, ce-au plecat pe-alte carari ,
Acasa, nu vor mai veni.
Parintii, in prag de sarbatori,
Pe unii, nu-i vor mai primi.
E-o lume ce, incet, se stinge
Si-n locul ei ramane… golul;
Cei mai batrani, mai des, vor plange,
Cei tineri ii va duce dorul.
In lumea asta asa cainoasa,
De minti prea lacome condusa,
Multi, cand se vor intoarce acasa,
Casa o vor gasi…rapusa.
Satul, incet-incet, dispare.
Au disparut multe, cu totul!
In schimbul lor ramane jale: .
Pustiul… le va lua locul.
Si-acum, eterna intrebare:
Spre ce se-ndreapta, lumea, oare?
Bravo! Mulțumesc.
Frumos spus, felicitari pentru versuri!
Si eu, multumesc!
La Muli Ani , moșule, din partea unuia care este mai moș ca tine, dar nu se uită la CNP! Vârsta vine dine din suflet, nu din buletin! Putemi fii tineri și la 100 de ani! La mulți ani!!
PS am reținut remamarca cu scuturatul norilor!! e superb!
cu stima
dr. Mihai Wittenberger
Mulțumesc! Primesc sfatul, îmi va fi de folos.
Multi Ani, nana Grigore! Sanatate multa si condei ascutit!
Mulțumesc! Suntem pe baricade.
La multi ani,cel putin inca 57! Sa fiti mereu iubitor de Dreptate si Adevar!
Mulțumesc!
La mulți ani, multă sănătate și numai bucurii în viață.
57 e un număr, mai ai de zburdat mult.
Mulțumesc mult! Eu aș mai zburda, sper să mă țină încheieturile! :)))
La multi ani sanatosi Grigore!
Mulțumesc. Numai bine!
Grigore, in primul rand „La multi ani!” Sper ca nu ai intrat in Programul Rabla. Da-mi voie de rog amical ca doar am fost colegi sa iti enumar cateva motive ca stil de viata datorita carora ma mentin tanar frumos si liber, destept si bogat dar si cu ceva mare, nu inima altceva un pic mai jos de inima:
– indiferent de situatie nu ma stresez
– nu sunt casatorit, deci este exclusa situatia sa ma frece la cap sau sa imi bage ceva in ciorba o tziganca nebuna
– tu ai fost sergent parasutist, eu: Lotul National, calificare de instructor, peste 600 de lansari. Antrenamente exact ca Fortele Speciale doar ca esti civil
– ca sa imi mentin tonusul in forma mi-o trag cu curve de 20 de ani care ar putea sa imi fie fiice
Iata cum eu din Tarile de Jos, cu infinita mea generozitate iti ofer pe gratis niste coordonate sa eviti ” as long as posible ” programul Rabla sau Rabla Plus
La multi ani!
Neamu prost isi da in petec.
Neamu prost tot prost ramane, chiar daca-i plecat in lume:
Ca cei 7 ani de-acasa… niciunde nu te mai lasa!