Guvernul urmează să adopte, vineri, un proiect de ordonanţă prin care salariile bugetarilor vor fi îngheţate anul viitor la nivelul lunii decembrie 2018, susţine Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).
„Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se arată în proiectul primit de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Nationala a Penitenciarelor si remis Ziare.com.
- Vor mai fi îngheţate anul viitor, tot la nivelul lunii decembrie 2018, „pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut.
- Proiectul mai prevede ca munca suplimentară efectuată de personalul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere să nu mai fie remunerată, ci doar compensată cu timp liber.
- De asemenea, bugetarii nu mai primesc, în 2019, indemnizaţie de hrană şi de vacanţă, scrie în proiectul de ordonanţă care ar urma să fie adoptat vineri de guvern.
Analiştii din piaţa financiară stiu deja că guvernul PSD-ALDE e în mare criză de lichidităţi necesare plăţii pensiilor şi salariilor, după acţiunile nesăbuite de doi ani încoace. Guvernul se împrumută tot mai greu şi tot mai scump, apelând inclusiv la aşa-numiţii „cămătari” internaţionali – finanţatori privaţi care cer dobânzi imense, profitând de incapacitatea de plată a unei ţări aduse în pragul colapsului financiar.
Mai mult, guvernul nu mai poate atrage bani pentru cheltuielile statului nici de pe piaţa internă, populaţia nemaiavând încredere să-şi investească banii în certificate de trezorerie, deşi dobânzile erau foarte atractive.