duminică, aprilie 28, 2024
AcasăDocumentarLegăturile dintre Ungaria orbanistă, Rusia putinistă, Turcia erdoganistă și China lui Xi

Legăturile dintre Ungaria orbanistă, Rusia putinistă, Turcia erdoganistă și China lui Xi

-

Ultimele trei dintre cele patru țări menționate în titlu și-au devoalat deja, mai mult sau mai puțin, dorința lor de a schimba ordinea internațională actuală, care include încercarea de a modifica granițe și anexarea de noi teritorii.

Moscova desfășoară o „operațiune militară specială” pentru a cuceri Ucraina, Beijingul are planuri similare pentru Taiwan, iar Ankara emite pretenții asupra unor insule grecești din Marea Egee, obținute de Atena în urma Tratatului de la Lausanne.

Nu este deloc o coincidență că Ungaria lui Viktor Orban este în relații apropiate cu cele trei state, iar acest lucru face din Budapesta unul dintre centrele „Noii Ordini Mondiale”.

Iredentismul maghiar nu este ceva apărut peste noapte. Trauma Tratatului de la Trianon, care a deposedat Ungaria de mai mult de 60% din teritoriile pe care le deținuse anterior – e adevărat, în asociere cu Austria –, are rădăcini adânci în mentalitatea multor maghiari, inclusiv în a celor mai înalți reprezentanți ai statului.

- Advertisement -

Trianon

„Noi, membrii națiunii maghiare, promitem să prezervăm unitatea intelectuală și spirituală a națiunii noastre, destrămată de furtunile ultimului secol” – aceasta este una dintre primele propoziții din Constituția Ungariei, care face referire, subtil, la Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, sau „Dictatul de la Trianon”, cum îi mai spun maghiarii.

Acesta nu este un termen lipsit de justificare, tratatul fiind impus Ungariei de către forțele Antantei fără niciun fel de negociere.

Urmările războiului au fost, într-adevăr, draconice pentru Ungaria: a pierdut două treimi din teritoriu (de la 300.000 de kilometri pătrați a ajuns la mai puțin de 100.000), iar populația a scăzut cu mai mult de jumătate (de la 20 de milioane la mai puțin de 8 milioane). Însă din cele 12 milioane pierdute, mai puțin de 3 milioane erau etnici maghiari.

- Advertisement -

Ungaria a pierdut în favoarea României 100.000 km² și 5 milioane de locuitori.

Mai mult de 60.000 km² și 4 milioane de locuitori – în favoarea noului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Restul teritoriilor și locuitorilor le-a pierdut în favoarea Slovaciei / Cehoslovaciei, Austriei, Poloniei și Italiei. Felia cedată Italiei era una importantă, acolo existând și un port la Adriatica, Fiume – astăzi Rijeka, parte a Croației –, unde era staționată flota militară regală maghiară.

Așadar, ceea ce fusese cândva una dintre marile puteri europene avea să devină, în urma Trianonului, un stat mic, neînsemnat, blocat pe uscat și fără ieșire la mare.

Ungaria a pierdut atunci și multe bogății și resurse naturale, orașe moderne și centre industriale:

  • 89% din producția de fier/oțel;
  • 84% din păduri;
  • o treime din minele de lignit, cupru și sare.

Budapesta a fost obligată și la plata unor despăgubiri de război.

Maghiarii nu s-au împăcat nici până în ziua de azi cu rezultatele Tratatului de la Trianon.

În timpul comunismului, subiectul nu a fost reaprins pentru că nu permitea URSS, garantul sistemului de guvernare din blocul statelor comuniste. Moscova nu voia niciun fel de disensiuni între „națiuni surori”. În ultimii 30 de ani, însă, cazul a reapărut pe agenda publică a Budapestei.

Cu toate acesta, discursul despre Trianon nu s-a aflat în centrul dezbaterilor publice și nu este nici acum. Altfel, după colapsul URSS, Ungaria nu ar fi devenit partenera Occidentului și nu ar fi obținut statutul de țară membră a NATO și a UE. Statut care, prin sine însuși, era o formă de acceptare a realității, așa cum era ea.

Trianonul a rămas doar o reverberație în fundal, ca un cântec de sirenă al unei identități pierdute. Acest cântec urma să rezoneze, însă, între zidurile Parlamentului de la Budapesta.

Ungaria Mare, în cadrul Imperiului Austro-Ungar

Trei munți și patru ape

Viktor Orban, cândva un liberal, a primit o bursă Soros la Oxford, pe vremea când era tânăr și nu credea că Vestul este pervertit moral și că reprezintă esența „răului” împotriva căruia „luptă” el acum.

Orban, ca și partidul său, Fidesz, s-a transformat dintr-un liberal radical într-un conservator ultra-naționalist.

Încă din timpul primului mandat la guvernare (1998-2002), Orban și partidul lui au modelat Ungaria conform viziunii lor:

  • eradicarea influențelor comuniste din țară;
  • continuarea procesului de integrare în UE.

Pentru că, da, chiar dacă nu vă vine să credeți așa ceva astăzi, Orban a fost un fervent susținător al integrării în NATO și în UE, precum și al strângerii legăturilor cu Bruxelles-ul. Amuzant, nu?…

Blazonul Ungariei

În timpul primului mandat Fidesz la guvernare, o altă problemă importantă a fost ridicată: sprijinul pentru minoritățile maghiare din afara țării. Într-un fel, imboldul pentru această nouă abordare l-a reprezentat schimbarea stemei de pe drapelul Ungariei: dacă vă uitați atent, veți vedea că în partea dreaptă, de jos, sunt reprezentate trei creste verzi. Ele reprezintă limitele muntoase ale vechiului Regat al Ungariei – Tatra (acum în Slovacia), Fatra (în Slovacia și Transcarpatia/Ucraina) și Matra. După Trianon, primii doi munți nu se mai află între frontierele Ungarei. Și nici Carpații Orientali, din estul Ardealului, de la vechea graniță cu Moldova…

Tot pe blazonul Ungariei pot fi observate patru linii orizontale. Ele reprezintă cele patru fluvii sau râuri mar care traversau Ungaria Mare: Dunărea, Tisa, Sava și Drava. După Trianon au rămas doar primele două. Sava și Drava curg acum, în mare măsură, pe teritoriul Serbiei și cel al Croației.

Lörincz Meszaros, primarul-miliardar

După pierderea alegerilor din 2002, Orban a declarat public că asta s-a întâmplat din cauză că partidul său nu a avut „propria presă”. Imediat după întoarcerea la putere, în 2010, el s-a asigurat că a patra putere în stat va fi de partea lui. Ca urmare, Fidesz și Orban au câștigat alegerile din 2010, 2014, 2018 și 2022. Aproape 14 ani de guvernare deja.

Dar înseamnă asta, oare, că Fidesz și Orban sunt cei mai buni administratori ai treburilor publice din Ungaria? Per total, din punct de vedere economic, Ungaria a performat mulțumitor în ultimii 14.ani. PIB-ul a avut o creștere cumulată de peste 30%, maghiarii au devenit un pic mai înstăriți, în timp ce datoria publică a rămas constantă. Dar aceștia sunt indicatori economici comuni pentru toată regiunea.

Așadar, mandatele succesive la guvernare câștigate de Fidesz nu se datorează performanțelor economice, ci mai degrabă faptului că Fidesz și Orban au reușit să construiască un sistem care nu este atât de mult în slujba cetățeanului, pe cât este în slujba partidului de la guvernare, pentru a câștiga runde de alegeri succesive.

În 2011 nu a existat un referendum pentru adoptarea noii Constituții, deoarece prim-ministrul a considerat că mandatul său era atât de puternic și de legitim, încât maghiarii aveau să accepte oricum ceea ce le propunea el. Inutil de menționat cine era acel prim-ministru…

Dar Orban a creat și noi „elite”. De exemplu, Lörincz Meszaros – primarul.orășelului de provincie Felcsut (unde naționala României a câștigat, recent, meciul de fotbal cu Israel), devenit unul dintre cei mai bogați maghiari în mai puțin de 10 ani. Cum a reușit? Să vedem dacă ghiciți.

Crearea noilor îmbogățiți s-a făcut în paralel cu preluarea trusturilor de presă din țară.

Însă principalul instrument pe care Orban îl utilizează pentru a remodela Ungaria conform propriei viziuni este așa-numitul „Nemzeti Együttműködés Rendszere” – Sistemul de Cooperare Națională (SCN).

Un tandem toxic: Lörincz Meszaros – Viktor Orban. Prieteni din adolescență, acum își împart miliardele…

Sugrumarea liberalismului

SCN este noul contract social, de fapt programul de guvernare al Fidesz, care a fost transpus și în lege. Documentul obligă toate instituțiile, toți demnitarii și toți funcționarii statului să-și desfășoare activitatea în concordanță cu prevederile SCN.

Practic, președintele țării, șeful Curții de Conturi, președintele Băncii Naționale, judecătorii și procurorii, șefii Poliției etc. trebuie să se supună cu toții voinței politice a lui Viktor Orban. Interesant, nu?!

Să faci ceva considerat împotriva SCN este ilegal și pasibil de pedeapsă. Astfel, cei care se opun SCN devin automat inamici ai statului. Folosindu-se de SCN, Orban și Fidesz au schimbat Constituția, legile electorale și orice alte legi care nu erau în interesul, favoarea și pentru protecția lor.

Liberalismul este definit, printre altele, de libertate și drepturi individuale, domnia legii și egalitate în fața legii, separația puterilor în stat, economie de piață și pluralism politic. Orban susține că valorile liberale nu funcționează în era noastră și că „nu protejează interesele statului”, care sunt cele mai importante valori și interese pentru maghiari. Acest lucru, spune el, poate fi văzut în exemplul SUA, unde puterea Americii se deteriorează din cauză că valorile liberale din zilele noastre conțin corupție, sex, violență și că acestea discreditează SUA și „modernismul” de tip american.

Ungaria Mare, dar monoetnică!

Rejectând Vestul, Orban propune alternativa unei Ungarii care „protejează” instituția familiei tradiționale, a stilului de viață tradițional și a diasporei maghiare.

Creștinismul joacă un rol central aici, concept pe care Fidesz îl folosește ca instrument esențial pentru a se legitima în fața alegătorilor.

În narativul Budapestei, Ungaria creștină este opozanta Islamului (care se revarsă din sudul Europei) și a Vestului (care este pro-imigrație, multicultural și secularizat). Dar acesta este un paradox, deoarece Orban vorbește despre „trauma Trianonului”, care a făcut din Ungaria o națiune monoetnică. Înainte de Trianon, Ungaria era un mozaic de culturi, credințe și etnii diferite, adică exact acele lucruri „îngrozitoare” împotriva cărora „luptă” Orban astăzi.

Rusia, China, Turcia

Așadar, dacă Orban respinge Europa și SUA, afirmând că ele se află într-o stare de declin moral și economic, încotro ar trebui să privească Ungaria pentru un viitor mai bun? Cuvintele, dar în mod special faptele, ne arată că pentru Orban există trei asemenea locuri.

Primul este Federația Rusă.

Al doilea este Republica Populară Chineză.

Al treilea este Republica Turcă. Sau, mai pe larg, Organizația Statelor Turcice.

Strategia denumită „Keleti Nyitás / Deschiderea spre Est/Răsărit” a fost prezentată de Fidesz în 2010, imediat după câștigarea alegerilor. În esență, ea spune că din cauza regresului Lumii Vestice, Ungaria trebuie să caute căi de dezvoltare în est – Moscova, Beijing sau Ankara. ONG-uri maghiare controlate de Fidesz și finanțate de la bugetul statului promovează insistent conceptul unei așa-numite „ere eurasiatice”, pentru a înlocui era atlantistă. Cum arată deschiderea Ungariei către est în practică?

Să începem cu China.

Calea ferată Budapesta – Belgrad

Budapesta este o promotoare activă a formatului „16+1”, o platformă pentru cooperare între țările central și est-europene, plus China. Vârful de lance în acest format îl reprezintă linia de cale ferată Budapesta – Belgrad.

Proiectul presupune construcția unei căi ferate de mare viteză între capitalele Ungariei și Serbiei, care ar trebui, într-un final, să conecteze Budapesta cu portul preluat de chinezi în Grecia, Pireu.

Investiția este realizată în mare parte de Lörincz Meszaros, vechiul amic al lui Orban. Însă, la aproape 10 ani de la demararea lucrărilor, construcția se află în impas.

Unele fonduri au fost realocate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Budapesta – Györ. În replică, China a oprit finanțarea, iar muncitorii au oprit lucrul. Investiția de două miliarde de euro urma să fie finanțată în proporție de 85% din credite chinezești, iar restul de 15% din fonduri maghiare. Astăzi, din cauza inflației, costurile au crescut cu 40%.

Conform celor mai optimiste previziuni, proiectul va fi finalizat în 2025, dar asta este puțin probabil. Mult mai interesante sunt analizele de profitabilitate. Experți maghiari independenți spun că investiția se va amortiza în 2.400 de ani!

Viktor Orban Xi Jinping, o relație ostilă Occidentului

Campusul chinezilor + Huawei

O altă idee de cooperare economică a fost crearea unui campus universitar chinezesc în Ungaria. Investiția de aproximativ două miliarde de euro urma să fie finanțată în proporție de 80% de chinezi. Acest proiect, care urma să servească drept acoperire pentru serviciile de spionaj chineze, a fost vehement contestat de locuitorii Budapestei, majoritatea lor fiind anti-Fidesz. Amploarea protestelor l-a determinat pe Orban să facă un pas înapoi, pentru moment.

În plus, principalul partener al Ungariei pentru dezvoltarea rețelei 5G este Huawei, în pofida faptului că această companie a fost exclusă de pe multe piețe de comunicații din Europa din cauza suspiciunilor de spionaj în favoarea Guvernului chinez.

În fine, prietenul lui Orban, Xi Jinping, l-a recompensat cumva pentru fidelitatea demonstrată: în 2022, compania chineză CATL a anunțat planul de construcție a unei fabrici de acumulatori pentru mașini electrice lângă Debrețin. Investiția este estimată la 7,3 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât cea mai mare investiție anterioară a Chinei comuniste în Ungaria.

Erdogan. Turcia. Turanismul

Turcia. Aici, abordarea lui Orban este diferită, în sensul în care nu caută neapărat investiții. Turcia are și ea propriile probleme economice. Orban caută în Turcia rădăcinile „puterii maghiare”, adică turanismul.

Această teorie pseudo-științifică se învârte în jurul ideii de rădăcini comune între națiunea maghiară și triburile turcice din Asia Centrală. În 2018, în Kârgârzstan, Orban spunea: „Oamenii pot fi puternici doar dacă sunt mândri de originile lor”.

Cu trei ani înainte, tot în Asia Centrală, la Astana, declara într-un registru provocator: „În Kazahstan ne simțim ca acasă, iar în UE – ca niște străini”.

Kazastan, Kârgâzstan – foste republici sovietice care-i provoacă reverii lui Orban… dar și lui Erdogan

Complimentele astea nu au rămas nerăsplătite: în 2018, Ungaria a primit un loc de observator permanent în Consiliul Organizației Statelor Turcice, o platformă a Turciei pentru a-și extinde influența în Asia Centrală, dar și în Europa.

Turanismul îl ajută pe Orban să creeze o nouă identitate maghiară și să îndrepte Ungaria spre est. Inevitabil, politicile autoritariste ale Ankarei și ale președintelui Erdogan, aflate în linie cu standardele „democrației iliberale” promovate de Orban, sunt și ele un factor de legătură.

Budapesta copiază atitudinea Ankarei și continuă să blocheze accesul Suediei în NATO. Atât Fidesz, cât și Orban nu văd nicio contradicție între colaborarea strânsă dintre Ungaria, „apărătoare a creștinismului”, și Turcia, care vrea să fie liderul lumii musulmane!…

Dar controversele asupra legăturilor tot mai strânse ale Budapestei cu Ankara sau Beijingul pălesc în comparație cu politicile Ungariei față de Moscova.

Recep Tayyip Erdogan și Viktor Orban, nostalgici după rădăcinile central-asiatice. Și sătui de democrație

Rusia, garanția păcii

Abordarea Ungariei lui Orban cu privire la războiul din Ucraina a fost tendențioasă încă de la început. De fapt, doar un duplicat al narativului Kremlinului, încercând să justifice atacul asupra Ucrainei.

Politicienii și mass media maghiară au fost vocile repetate ale propagandei Kremlinului, condamnând Vestul pentru război. Dar acest comportament pro-rus nu a început în februarie 2022.

„Rusia nu a acționat așa cum mulți au prezis și nu a atacat Ucraina. Doar a intrat pe teritoriile nou-formatelor republici populare, la cererea lor, pentru a desfășura misiuni de menținere a păcii”Tibor Benkö, fost șef de Stat Major și ministru maghiar al Apărării, în 2014.

Orban a sprijinit oprirea livrărilor de ajutor militar pentru Ucraina și s-a opus restricțiilor impuse Patriarhului Kirill, care cere exterminarea ucrainenilor. Cu câțiva ani în urmă, Orban declarase că „Ungaria și Rusia aparțin unei civilizații creștine comune”.

O strângere de mână care otrăvește Europe: Vladimir Putin – Viktor Orban

Dependența energetică

Orban s-a opus și impunerii de sancțiuni economice Rusiei, susținând că acestea vor afecta mai mult Vestul decât Rusia. Această afirmație este oarecum adevărată, dar numai dacă ținem cont de dependența vitală a Ungariei de resursele de gaz și petrol livrate de Rusia.

Independența energetică a unei țări este o prioritate pentru orice guvern din lumea asta. Dependența Ungariei orbaniste de Rusia putinistă, în acest sector, este multidimensională și aproape totală.

Chiar Orban a apreciat această dependență la 85% pentru gaze și 80% pentru petrol.

Energia nucleară? Din nou, Rusia. În 2014, imediat după invadarea Crimeei de trupele Kremlinului, Ungaria a semnat cu Rosatom un contract pentru construcția a două reactoare nucleare la Paks. Unul dintre subcontractorii în acest proiect este… ați ghicit: Lörincz Meszaros!

Dar infiltrarea rusă în Ungaria nu se limitează doar la sectorul energetic. Putem să discutăm și despre sectorul bancar, transporturi, infrastructură de transport, sănătate etc. În zilele noastre, Ungaria este unul dintre principalele centre ale spionajului rusesc în Europa.

Ca o recunoașterea „meritelor” sale, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a fost decorat în 30 decembrie 2021 cu „Ordinul Prieteniei”, la Moscova, de clovnul lui Putin – ministrul de Externe, Serghei Lavrov.

Între timp, campania de dezinformare condusă de Fidesz are efect: 62% dintre maghiari consideră că Rusia nu reprezintă o amenințare, iar 92% cred că sancțiunile economice împotriva Rusiei nu ar trebui crescute.

Dar cum rămâne cu problema revizionismului maghiar?

Peter Szijjarto, decorat de Serghei Lavrov

Transcarpatia, Ținutul Secuiesc…

„Să fim puternici mai întâi, iar după aceea să avem dreptate. Nu invers. Suntem 15 milioane în toată lumea” – Viktor Orban, 15 martie 2022.

Așadar, putem trage concluzia că Orban se consideră și liderul maghiarilor care nu trăiesc în Ungaria. Dar și prim-ministrul Jozsef Antal a făcut declarații similare în 1990. Ele pot fi asociate cu revizionismul maghiar, sub spectrul Trianonului.

Abordarea pro-rusă, în contextul agresiunii împotriva Ucrainei, este motivată în principal de teama consecințelor puternicei dependențe a Ungariei de Rusia, dar dimensiunea narativă o reprezintă problema așa-numitei „minorități maghiare” din Transcarpatia.

Situată în vestul Ucrainei, Transcarpatia a aparținut Ungariei timp de 900 de ani. După Trianon, a aparținut Cehoslovaciei, apoi URSS-ului și, în final, Ucrainei. Aproximativ 100.000 de etnici maghiari trăiesc acolo în ziua de azi.

Mult mai numeroasă, de peste un milion, este diaspora maghiară din România – Transilvania / Ținutul Secuiesc. Politicienii maghiari, în frunte cu Viktor Orban, fac deplasări frecvente în regiune. Sunt cunoscute deja cererile repetate de autonomie pentru Ținutul Secuiesc, care au dus la fricțiuni între București și Budapesta.

Declarații asemănătoare au fost făcute de Orban și cu privire la teritoriile intrate în componența actualei Slovacii, chiar dacă diaspora maghiară de acolo reprezintă mai puțin de jumătate comparativ cu cea din România. Procentual, însă, reprezintă 8% din totalul populației din Slovacia.

Aproape 200.000 de maghiari trăiesc și în Serbia lui Vucici, celălalt prieten al lui Putin. Tocmai din această cauză, relația dintre cei doi autocrați rămâne una cordială, iar revizionismul verbal lipsește cu desăvârșire în acest caz.

Harta din capul lui Orban

Haosul

În 2020, Viktor Orban a dezvelit un monument care reprezintă o pasăre Turul/șoim, un simbol național al maghiarilor, care scrutează orizontul în direcția Slovaciei și a Transcarpatiei ucrainene. „Numai statul are granițe, națiunea nu”, a spus atunci Orban.

Liderul de la Budapesta se înconjoară constant cu simboluri care amintesc de „Ungaria Mare”. Cum a fost cazul și în noiembrie 2022, când a purtat un fular pe care era reprezentată harta Ungariei Mari. Sau în 2018, când i-a prezentat premierului polonez o hartă a Ungariei Mari. Și exemplele pot continua.

Astăzi, Budapesta, de bunăvoie și nesilită de nimeni, este ostatica energiei livrate de Moscova. Pe partea economică, acest proces avansează și în privința Beijingului.

Atitudinea Ungariei orbaniste după 24 februarie 2022 face notă discordantă, pusă în oglindă cu cea a celorlalte state din blocul UE și NATO din regiune, vecine cu Ucraina și Rusia. Toate s-au simțit amenințate de agresiunea rusă și au sprijinit Ucraina militar, economic și declarativ. Până și Slovacia, țară în care influența rusă este destul de mare. Ungaria, însă, a ieșit din rând.

Este posibil ca Orban să spere la o nouă perioadă de haos în Europa, pentru că asta este singura cale de a întoarce sau a șterge efectele Tratatului de la Trianon.

Pentru moment, Budapesta rămâne parte a structurilor lumii Vestice – NATO și UE –, dar în retorică și acțiuni se îndepartează tot mai mult de ele.

Orban și fularul provocator cu harta Ungariei Mari

Goana după teritorii. Bumerangul

A curs multă apă pe Dunăre în ultimii 20 de ani, de când Ungaria s-a unit cu Vestul. Acum blochează aderarea Suediei la NATO fără nicio explicație logică. Și tocmai a blocat acordarea unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei. În timp ce face lobby până și în SUA pentru oprirea ajutorului militar acordat până acum Kievului.

Mai mult, relativ recent, Orban a comparat UE cu URSS. Însă, contrar celor afirmate de el, politicile sale nu fac Ungaria mai independentă și nu servesc intereselor țării.

În realitate, ele lasă Ungaria la mila unor superputeri a căror istorie în relațiile cu entități statale și politice mici este, per total, negativă.

Indiferent dacă Orban este condus de motive personale, viziuni autocrate, dorința de a reface Ungaria Mare sau este în mod sincer ghidat de interesele naționale ale țării sale, politicile Fidesz pe scena internațională poziționează Ungaria într-o poziție riscantă.

Contrar cu ceea ce Viktor Orban și-ar putea imagina, deciziile într-o perioadă de haos, ca în cazul Trianonului, vor fi luate, încă o dată, fără participarea Ungariei. Pentru că așa se iau deciziile într-un sistem în care cei mai puternici decid totul.

Dar nu ar fi pentru prima dată când Ungaria s-ar afla de partea greșită a istoriei. Alianța cu Rusia lui Putin și cu China comunistă este o reminiscență a perioadei interbelice, când Ungaria, căutând răzbunare pentru Trianon, a semnat un tratat cu Italia fascistă, iar mai târziu – și cu cel de-al treilea Reich, aapoi a luptat alături de Germania hitleristă.

Da, și-a recâștigat temporar o parte din teritoriile pierdute, dar – exact ca la un bumerang – a sfârșit războiul cu și mai puține teritorii. Și cu mai multă umilință.

Așadar, este Ungaria lui Orban un stat revizionist? Ar fi curată sinucidere să admită așa ceva public. Oricum, este rezonabil să concluzionăm că Budapesta sprijină indirect o ordine mondială revizionistă, prin relații apropiate cu principalele state revanșarde din actualul deceniu și prin negări de tot felul, subtile, în relația cu vecinii săi.

Cum se va sfârși această aventură în care Viktor Orban și Fidesz au aruncat poporul maghiar? Rămâne să vedem…

- Advertisement -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -