Un episod din 2018 întărește bănuiala că George Simion este doar o marionetă a Moscovei, dirijată să joace rolul de activist unionist și, ulterior, de politician patriot, violent anti-european. S-a întâmplat la Ploiești, unde Simion a ajuns cu un autobuz vopsit în tricolor. În suita sa se afla și un „basarabean” care locuia la Moscova!
Publicistul Octavian Onea din Ploiești rememorează o întâmplare din 2018 cu George Simion, pe când actualul candidat prezidențial se agita în rolul unionistului cu Republica Moldova.
Simion bântuia țara cu un autobuz vopsit în tricolor (de unde avea bani? – un mare mister), pregătindu-și viitoarele campanii electorale. La Ploiești, el era așteptat de liderii Asociației Consiliul Unirii, filiala județeană Prahova: Octavian Onea (președinte) și Dănuț Stănescu (secretar executiv).
Octavian Onea își amintește că, în așteptarea lui Simion (care se afla la o întâlnire cu o oficialitate a județului), a intrat în vorbă cu câțiva inși veniți cu autobuzul tricolor. I s-a părut ciudat că unul care zicea că e basarabean avea „o pronunție perfect muntenească”.
Octavian Onea: „Atunci l-am întrebat: de unde este? Mi-a răspuns că locuiește la Moscova”.
Publicistul ploieștean spune că atunci a luat o decizie: „N-a mai avut rost să-l mai așteptăm pe dl. Simion, a cărui cale era limpede”. Calea spre Moscova – a înțeles Onea.
După mai puțin de un an, pe 16 februarie 2019, publicația Unimedia relata:
„Microbuzul tricolor de campanie al candidatului independent la alegerile europarlamentare, George Simion, a fost blocat în vama Leușeni și a primit interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în «consemn la frontieră».
Microbuzul pe care e scris numele lui George Simion, mesajul de campanie «România MARE în Europa» și este desenată harta României reîntregite trebuia să ajungă sâmbătă după-amiază în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Voluntarii campaniei aveau întâlniri cu cetățeni ai Republicii Moldova care urmau să semneze pentru susținerea candidaturii liderului unionist”.
Așadar, Simion nu avea doar un autobuz, ci și un microbuz. Agitatorul pro-rus, deghizat în unionist, fusese dibuit de autoritățle Republicii Moldova, țară în care este interzis și în prezent (ca și în Ucraina, de altfel).
Manifestul anti-Simion al lui Octavian Onea
„Decât să-l votezi pe Simion, mai bine-ți blestemi copiii!
Căci, blestemul tău ar cădea doar pe o generație, pe când alegerea lui George Simion ar fi un blestem și pe nepoți și strănepoți, pe generațiile și pe România viitoare! Și ar fi pentru prima oară când majoritatea poporului, alegătoare și spectatoare, i-ar chema pe ruși să ne ocupe.
Acum șapte ani (fix), George Simion umbla cu un autobuz tricolor prin țară. Eram Președintele Asociației Consiliul Unirii – Filiala județeană Prahova (înscrisă de Judecătoria Ploești în Registrul special, la nr. 15/11.04.2018; președinte de onoare: dl col. r. Constantin Chiper), și, împreună cu secretarul executiv, dl. ing. Dănuț Stănescu, ne-am dus să-l întâmpinăm. Dl. Simion era la o întâlnire cu o oficialitate, dar rămăseseră câțiva turiști, între care adjunctul său și o doamnă din Giurgiu.
Firește că ne-am întins la vorbă cu aceștia. Așa mi-am dat seama că adjunctul, care, când își spusese numele, adăugase că este moldovean (basarabean, cum obișnuim noi), avea o pronunție perfect muntenească. Atunci l-am întrebat: de unde este? Mi-a răspuns că locuiește la Moscova (!).
Primind această lumină, n-a mai avut rost să-l mai așteptăm pe dl. Simion. A cărui cale era limpede.
În anul următor, la 1 Decembrie 2019, el a înființat Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, iar peste încă 5 ani, a candidat la Președinția României, gata-gata s-o și apuce.
Am absolvit Facultatea de Istorie, secţia Istorie universală veche şi Arheologie şi secţia Istoria veche a României şi Arheologie, la Universitatea Bucureşti, iar gimnaziul şi liceul la actualul Colegiu Naţional «I. L. Caragiale» din Ploeşti, unde dirigintele N. I. Simache ne-a învățat să gândim cu capetele noastre. Cu dl. Simache am scris cartea «Muzeele din regiunea Ploiești și județul Prahova sub directoratul profesorului N. I. Simache», pe care, din lipsuri, actualul MIAPh n-a putut s-o publice. Aceeași soartă a avut-o, la Câmpina, «A propus, ori s-a opus, B. P. Hașdeu premierii Teatrului lui I. L. Caragiale? Ori, viceversa: premierea?», unde am trimis și un fragment substanțial.
Am publicat cărţile «Şi totuşi, când s-a născut B. P. Hașdeu?», Ed. Verva, Câmpina, 1998; «Titus – Piesă în 3 acte», cu un «Timbru» de Ion Stratan, Ed. PrintEuro, Ploieşti, 2004; «Comentarii și contribuții la Dicționar(ul) istoric al județului Prahova», cu un portret de Glebus Sainciuc, Ed. Pygmalion, Ploiești, 2006; «Au fost Ploieştii urbea „Scrisorii pierdute”?», conferinţă ţinută (scurt, stimabile, scurt!) la Prefectura judeţului Prahova, marţi, 30 Ianuarie 2007, la douăsprece trecute fix, Ed. Premier, Ploieşti, 2008; «Călătoria – Menodramă într-un act», Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2008; «Hașdeu: Simţesc că mă fac zeu! sau, De la Vladimirescu la tigaia lui Dinescu. Culegere de mottouri, în două acte, cu cinci tablouri şi un epilog», Ed. Mythos, Ploieşti, 2017; «S.O.S. Castelul Iulia Hașdeu! Carte de învățătură», Ed. Eikon, București, 2023.
Am în proiect revista «Alexandru cel Mare (Macedon) la Gurile Dunării» și Muzeul «Alexandru cel Mare (Macedon) în Geția», al cărui Protocol, oricine dorește să-l realizăm, este invitat să-l semneze.
Am fost atent la Istoria noastră. De la 1821, cum începea B. P. Hașdeu (de la patuzsopt, îl ironiza Caragiale), România a fost mereu în progres. De la «Curierul Românesc», al lui Heliade Rădulescu, «Dacia literară», a lui Kogălniceanu, «România literară», a lui Alecsandri, «Românul» lui C.A. Rosetti, «Traian» și «Columna lui Traian», ale lui Hașdeu, presa și-a adus o contribuție vizibilă la acest progres. Dar acum?
Octavian Onea
P. S. Mă ajută cineva să găsesc relatări despre Expediția cu Autobuzul tricolor?”
E ceva suspect aici. Toată campania mediatică de până acum a sunat ca dracu, pe invers, redusă la amenințarea că va fi rău cu Simion (putinistul, legionarul, unionistul, suveranistul), nu argumentând că va fi bine cu Nicușor! Iar electoratul nostru vrea să știe CE NE DĂ candidatul.
Pace și liniște? Ce ne ia celălalt candidat?