Duminică, la urne! Ce se va întâmpla la alegeri și ce s-a schimbat față de 2016?

Duminică e foarte probabil ca participarea la vot să fie între 35 și 40%. Sunt puține șanse ca PSD să treacă de 30%. În condiții de participare de 40% sau peste acest procent, PNL are șanse să treacă “la mustață” de PSD, iar USR-PLUS să obțină 20%. Referendumul pentru Justiție va fi validat dacă va fi o prezență de cel puțin 35%.

Votul de duminică are o puternică dimensiune emoțională. Fiecare persoană dintre milioanele de electori are o motivație pentru felul în care va pune ștampila. 

Unii dintre ei vor vota pentru copii, pentru nepoți, alții votează pentru că li s-au mărit salariile, mulți votează de frică să nu-și piardă slujba călduță la stat, alții pentru că i-a adus primarul la secție.

Nu există ceva mai greu de prevăzut ca rezultatul unui vot. De aceea, de multe ori sondajele, chiar și cele care nu sunt manipulate politic, pot s-o dea în bară într-un mod epic. 

De asemenea, la fiecare vot vor exista profeți, experți, politicieni care “știu sigur” rezultatul. Din experiență, vă spun că aceștia se înșală cel mai frecvent.

Nu există nesiguranță și teamă mai mare pentru un om politic ca aceea din ziua alegerilor.

Ca să vă faceți o idee, rezultatul final al unui banal meci de fotbal de campionat este influențat de 28.000 de factori, conform unui studiu realizat de Robert King, profesor de matematică și statistică la Universitatea Newcastle.

Într-o confruntare electorală sunt milioane de necunoscute care pot influența rezultatul. 

Arbitrul unui meci de fotbal e un factor care poate decide soarta unui meci. Așa e și-n alegeri. Statistic, formațiunea care le organizează are un impact de 1-2% asupra rezultatului final.

Alegerile europarlamentare de duminică au o importanță covârșitoare pentru România. După o guvernare de doi ani și patru luni a coaliției PSD-ALDE, susținută de UDMR, în ciuda sloganurilor electorale, bunăstarea cetățenilor s-a deteriorat, migrația s-a intensificat, prețurile au crescut, corupția s-a intensificat, justiția a fost mereu sub asalt politic, iar poziția României în Uniunea Europeană s-a fragilizat.

În acești doi ani și patru luni, principalul obiectiv al PSD a fost salvarea lui Liviu Dragnea, președintele partidului, de posibilitatea de a merge la închisoare.

Liviu Dragnea este cel mai corupt lider care a condus vreodată un partid românesc după 1989. A fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru “furt de voturi” și condamnat în prima instanță la trei ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice.

Prim-miniștrii, miniștrii justiției, activul de partid nu a făcut altceva decât să creeze strategii și să le pună în practică pentru a-l salva pe Liviu Dragnea. Când s-au opus, au fost schimbați. Această agendă PSD a dus la tensiuni sociale care durează din ianuarie 2017.

Din această perspectivă, contextul politic în care se va vota duminică este cu totul diferit de cel al alegerilor parlamentare din decembrie 2016, atunci când PSD a câștigat cursa electorală cu 45,5% (3.205.000 de voturi). 

Prezența la vot în decembrie 2016 a fost relativ mică, 39,49% dintre cetățenii cu drept de vot (puțin peste 7.000.000).

Pentru a crea o predicție pentru ce se va întâmpla duminică la urne trebuie să începem prin a spune următoarele lucruri:

1. PSD va pierde votanți față de decembrie 2016. Din cauza tensiunilor legate de justiție și stagnarea socială, rata de pierdere a votanților va fi mai mare decât erodarea firească a unui partid aflat la guvernare de doi ani și jumătate.
2. A fost o diferență majoră între campania câștigătoare a PSD din 2016 și cea de acum. În prima, Liviu Dragnea a stat ascuns și a încercat să nu ostilizeze electoratul, acum a ieșit la atac, a fost extrem de prezent și a creat un val uriaș de reacție care, la această oră, nu știm în ce direcție se duce, nu știm dacă se transformă în tsunami sau se va stinge înainte de a ajunge la țărm.
3. Mobilizarea forțelor de opoziție este total diferită față de 2016. Atunci am asistat la bâlbâieli din parte unui PNL împărțit între nostalgicii USL și celor veniți cu PDL-ul lui Traian Băsescu. Relația dintre PNL și Dacian Cioloș n-a funcționat atunci, iar președintele Klaus Iohannis a fost cvasi absent din confruntarea politică. USR era un partid abia înființat, plin de “necunoscuți” cu intenții bune. Astăzi, Ludovic Orban a reușit să unifice PNL. A adus în campanie cel mai important vector de imagine al opoziției, e vorba de realizatorul TV Rareș Bogdan care a dinamizat și personalizat campania electorală a liberalilor. Pe de altă parte, USR s-a aliat cu PLUS, iar noua alianță a beneficiat de susținerea și popularitatea de care se bucură fostul premier Dacian Cioloș. La asta adăugați și referendumul pentru justiție inițiat și susținut de Klaus Iohannis care a fost mult mai prezent în arenă în comparație cu alegerile din 2016. Referendumul funcționează ca un catalizator pentru susținătorii partidelor din Opoziție.

Toate acestea vor avea un efect asupra rezultatelor finale ale alegerilor.

Cele două mari întrebări ale scrutinului din 26 mai sunt:

1. Care va fi rata de participare la vot?

2. Cât pierde PSD față de alegerile din 2016?

De răspunsul la prima întrebare depinde soarta referendumului și rezultatul Opoziției, iar de răspunsul la a doua întrebare depinde soarta lui Liviu Dragnea și destinul politic al PSD.

Conform mediei sondajelor de opinie de până acum, sociologii prezic o rată de participare între 35 și 39%. La alegerile parlamentare din 2014 au fost 32,16%. 

În opinia mea, cred că aceasta e un interval realist, putând exista surprize într-un sens sau altul. De exemplu, o neașteptată mobilizare a clasei de mijloc care ar putea duce participarea la peste 40% sau o demobilizare puternică a activului PSD care ar putea duce prezența sub 35%. Vremea iese din discuție deocamdată, prognoza meteo e bună pentru ziua de duminică în toată țara.

Pe acest interval de prezență și datorită modificărilor raporturilor de forțe generate de proasta guvernare a PSD și de creșterea dinamicii Opoziției ecartul dintre primele trei partide se va micșora față de 2016.

O prezență de 35% înseamnă că la urne vor veni 6.300.000 (șase milioane și trei sute de mii de alegători).

Pentru ca PSD să obțină 39% din voturile celor prezenți ar trebui ca social democrații să primească 2.457.000 de voturi. Adică să piardă 700.000 de voturi față de alegerile generale din 2016. În opinia mea, e o cifră mică în raport cu haosul generat de guvernarea PSD-ALDE.

Media sondajelor arată un PNL cotat la 23% (varianta pesimistă) și USR-PLUS la 15% (varinta pesimistă). Asta ar însemna că din cele 6.300.000 de voturi, PSD, PNL și USR-PLUS își adjudecă 5 milioane. PSD – 39% (2,5 milioane); PNL și USR-PLUS – 23% + 15% = 38% (varinta pesimistă, aproximativ tot 2,5 milioane).

În opinia mea, corelația dintre aceste cifre nu se închide pentru că ALDE, Pro România, UDMR și PMP vor lua mai mult de 1,3 milioane de voturi rămase, conform tuturor sondajelor de opinie realizate până acum. 

ALDE + Pro România + PMP + UDMR > 20,5% cât reprezintă 1,3 milioane de voturi rămase.

Această anomalie nu poate fi rezolvată decât prin creșterea cifrei de prezență la urne sau voturi mai puține luate de PSD. 

Aici începe o nouă discuție. Va coborâ PSD sub 30%?

În opinia mea, există această posibilitate. Domnul Alin Teodorescu, IMAS, a vorbit despre o apropiere a susținerii pentru PNL și PSD, anunțând faptul că liberalii au șanse să câștige alegerile.

Dar aici suntem într-un teritoriu de nisipuri mișcătoare. Alin Teodorescu a declarat pentru Republica.ro că există posibilitatea ca PSD să beneficieze de o “spirală a tăcerii”.

Spirala tăcerii pentru sociologi e ceea ce e gaura neagră pentru astronomi. Există, dar nu prea se știe ce-i determină apariție și nici cum s-o măsurăm.

În opinia mea, PSD va beneficia de o “spirală a tăcerii”, iar aceasta va veni din partea bugetarilor. 

Aceștia vor vota masiv cu social democrații pentru că ei sunt singurii beneficiari ai guvernării PSD-ALDE. E singura clasă socială care a beneficiat de salarii mai mari ca rata inflației.

Ce pondere va avea votul lor? În ce măsură se vor mobiliza să iasă din case? De aceste două întrebări depinde în mare parte rezultatul PSD.

PSD a pierdut o mare parte din susținerea pensionarilor, mai ales cei care trăiesc în mediul urban și se confruntă cu scumpirea produselor. De asemenea, în mediul rural a apărut o falie între rudelor celor care muncesc în străinătate și primesc bani și autoritățile locale, acuzate de corupție și de favorizarea “afaceriștilor de partid”.

Pe de altă parte, mobilizarea clasei de mijloc e la cote destul de înalte.

În opinia mea, PSD nu va trece de 30% la alegerile de duminică. PNL se va apropia de PSD și poate obține o victorie la mustață în condiții de participare de peste 40%. 

De asemenea, USR-PLUS are o șansă bună să atingă 20% susținere.

Dacă prezența la vot este de cel puțin 35%, referendumul pentru Justiție va trece. Sub această cifră, e loterie. 

La o prezență de 32%, la fel cum a fost în urmă cu cinci ani la europarlamentare, referendumul e în pericol să nu fie validat.

Pentru ca referendumul să fie validat, e nevoie ca 30% dintre electori să voteze, iar 25% dintre opțiuni să fie “valabil exprimate”.

CITIȚI ȘI:

* Ei sunt teroriștii care au ticluit amenințarea cu moartea a ziaristei Emilia Șercan: rectorul și prorectorul Academiei de Poliție!

* Mesaj cuceritor al unei eleve eminente. „Primul vot e ca primul sărut. Să fim atenți la cine-l dăm, ca să nu ne pară rău după aceea!”

* Exit-poll-urile vor fi făcute de oamenii PSD: Pieleanu și Buble. Să vedem câte procente vor da în plus PSD-ului!