Caricaturalul Consiliu al Păcii (Board of Peace), avortat de destabilizatorul planetar Donald Trump, a fost ridiculizat din start de majoritatea țărilor lumii, mai ales de cele democratice. S-au ținut departe de sulfuroasa construcție tranzacționistă (dai un miliard și stai în față!) marii vecini ai SUA (Canada și Mexic), precum și aliații săi din Asia-Pacific (Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă) și cvasi-totalitatea țărilor europene, în frunte cu cele mai mari dintre ele – Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Spania.
Statele Uniunii Europene i-au dat o lecție usturătoare brutei anexioniste Donald Trump (79 de ani), abuzivul președinte al SUA.
Dintre cele 27 de țări comunitare, una singură, Ungaria – transformată de putinistul Viktor Orban în „rușinea Europei” –, a semnat joi, la Davos (Elveția), „Carta” fondatoare a Consiliului Păcii (Board of Peace).
Cazul Bulgariei: escrocheria „trumpistă” a premierului demisionar. Scandal uriaș la Sofia
Pe lista celor 19 țări care au răspuns inițiativei destabilizatoare și tranzacțoniste a lui Trump, listă publicată joi de Casa Albă, apare și Bulgaria, dar la Sofia e un scandal cât casa. Atât președintele Rumen Radev, cât și prim-ministrul Rosen Jeliazkov sunt demisionari, deci interimari. Guvernul Jeliazkov a demisionat în decembrie 2025, ca urmare a uriașelor proteste de stradă, iar Radev și-a anunțat demisia în ianuarie 2026, urmând a fi organizate alegeri anticipate.
Invitaţia la Davos i-a fost trimisă, luni, preşedintelui Rumen Radev. Miercuri, Preşedinţia bulgară a anunţat că nu va răspunde invitaţiei lui Donald Trump înaintea alegerilor anticipate și a instalării unui președinte, unui parlament și unui guvern cu puteri depline.
Dar premierul demisionar Rosen Jeliazkov s-a deplasat în secret la Davos și a semnat aderarea ţării sale la proiectul lui Trump, apoi a declarat că actul de aderare va fi înaintat către Parlament, pentru ratificare, săptămâna viitoare!
Au urmat reacţii dure în Bulgaria, din partea mai multor reprezentanți politici de seamă, care au catalogat gestul drept „cea mai mare gafă de politică externă din ultimele două decenii”, precum şi „o încălcare a politicii comune a UE”.
În Bulgaria, semnătura pusă de premierul interimar Jeliazkov pe „Carta” fondatoare a Consiliului Păcii este considerată nulă. Așadar, Bulgaria figurează doar pe lista de marketing a Casei Albe.
Țările care au aderat la Consiliul Păcii
- Asia (9): Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Uzbekistan, Kazahstan, Pakistan, Mongolia, Indonezia
- Europa (6): Ungaria, Turcia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Kosovo
- Africa (2): Egipt, Maroc
- America de Sud (2): Argentina, Paraguay.
Adăugând și țara inițiatoare, SUA, rezultă un total de 20 de țări înscrise în Consiliul lui Trump. Una dintre ele, Kosovo, are un statut mai delicat, nefiind recunoscută de unele țări europene, printre care România și Spania.
Așadar, dintre cele 193 de țări membre ale ONU, doar 19 se regăsesc în Board of Peace.
Jumătate sunt din Asia, dar printre ele nu se numără marile democrații Japonia și Coreea de Sud.
Canada a fost invitată, apoi expulzată! N-a vrut să achite miliardul de dolari cerut de Trump
Dintre cele 32 de membre NATO, doar trei s-au înscris în „Consiliul lui Trump”: SUA, Turcia și Ungaria (Bulgaria are o răfuială internă pe tema asta).
Dintre toate celelalte țări invitate, Canada – prin prim-ministrul Mark Carney – dăduse un răspuns diplomatic, semi-afirmativ și semi-negativ: va fi membru simplu, nu membru permanent, deci nu va plăti taxa de un miliard de dolari.
La scurt timp, Trump a retras invitația adresată Canadei! Singur, fără a se consulta cu ceilalți membri ai „Consiliului Păcii” – încă o dovadă că nu e nimic democratic în noua organizație, totul e la bunul plac al lui Trump.
Belgia, confundată cu Belarus. „Demnitatea noastră nu este de vânzare. Nu suntem sclavi!”
Europa figurează cu 6 reprezentante, dar una are un statut incert (Kosovo), iar trei sunt republici ex-sovietice (Belarus, Armenia, Azerbaidjan), dintre care prima e o dictatură sinistră. Doar Ungaria și Turcia sunt membre NATO (dintre 32), doar Ungaria e membră UE (dintre 27).
Pe site-ul Casei Albe a apărut și o gafă de proporții: printre țările semnatare figura și Belgia, țara care găzduiește majoritatea instituțiilor Uniunii Europene. De fapt, era vorba de Belarusul dictatorului Lukașenko, dar autorul anunțului a confundat Belgia cu Belarus.
Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acelui „Consiliu al Păcii”. Mai mult, premierul Belgiei, Bart de Wever, i-a transmis indirect lui Donald Trump, într-un discurs: „Demnitatea noastră nu este de vânzare. Nu suntem sclavi!”.
Țările care doresc să devină membre permanente în Consiliul Păcii, adică să fie membre mai mult de trei ani, ar trebui să plătească din primul an o cotizaţie de un miliard de dolari, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Nicușor Dan: „Nu e o chestiune simplă. Trebuie făcută o analiză a raportului dintre drepturi și obligații”
Înaintea summit-ului de la Bruxelles al Consiliului European, președintele Nicușor Dan a declarat, prudent: „O să discutăm după, mai în detaliu, toate lucrurile astea. Nu e vorba de o chestiune simplă, e vorba de o Cartă care angajează statul român într-o chestiuneinternațională și trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile și obligațiile care ar rezulta din această Cartă, cu toate celelalte Carte – Carta ONU, de exemplu, la care România este parte”.
Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping. În total, au fost adresate aproximativ 60 de invitaţii.
Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, dar tiranul de la Kremlin nu a confirmat; mai mult, el a ironizat inițiativa lui Trump.
Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de Cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian, ci îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume. O evidentă parazitare a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
De altfel, un motiv al reticenţei manifestate de majoritatea liderilor faţă de acest „Consiliu al Păcii” este că pare să fie gândit de Trump ca un substitut al ONU.
