Dietele vegană şi vegetariană scad riscul bolilor cardiace, dar îl cresc pe cel al accidentelor vasculare cerebrale, AVC. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în Jurnalul Medical Britanic.

Timp de 18 ani, aproximativ 48.000 de oameni au fost ţinuţi sub observaţia cercetătorilor britanici, interesaţi de relaţia dintre alimentaţie şi diferitele boli asociate cu aceasta.

În urma studiului, s-a observat că persoanele care au adoptat stilul de alimentaţie vegan şi vegetarian au înregistrat cu 10 cazuri de boli cardiace mai puţin, la un eşantion de 1.000 de oameni, comparat cu cei care au păstrat carnea în alimentaţia zilnică.

Totuşi, veganii şi vegetarienii sunt expuşi unui risc mai mare de accident vascular cerebral decât cei care consumă carne, cu trei mai multe la acelaşi eşantion de persoane.

Concluzia majoră a studiului, spun experţii britanici, este că oricare ar fi opţiunea alimentară a oamenilor, ea trebuie să conţină o gamă cât mai variată de alimente pentru a păstra o sănătate ridicată. În caz contrar, pericolul este cel al dezvoltării unor boli grave, ce pun în pericol viaţa.

Cine au fost cei ţinuţi sub observaţie

Cei 48.000 de subiecţi ai cercetării au fost recrutaţi în intervalul de timp dintre anii 1993 şi 2011. Jumătate dintre participanţii la studiu au carnea ca principal aliment zilnic. 16.000 dintre cei ţinuţi sub observaţie sunt vegetarieni şi vegani, ce îşi construiesc dieta exclusiv cu hrană vegetală.

O categorie aparte este cea a persoanelor care mănâncă peşte, iar alţii lactate, pe lângă alimentele vegetale, şi care constituie un număr de 7.500 din totalul celor cuprinşi în studiu.

Factorii de care cercetătorii au ţinut cont, în afară de alimentaţie, au fost istoricul medical al fiecăruia, consumul de ţigări sau alcool şi activitatea fizică zilnică.

Participanţii au completat un chestionar la începutul studiului, în anul 1993, apoi din nou, în anul 2010, pentru a face cât mai relevant acest demers ştiinţific.

Constatările studiului

În total, au fost înregistrate 2.820 de cazuri de boli cardiace şi 1.072 de cazuri de accident vascular cerebral. Printre acestea, au existat 300 de situaţii când accidentul vascular cerebral a fost însoţit de hemoragie, în urma spargerii unui vas de sânge, care sângerează în creier.

Vegetarienii care consumă peşte şi lactate au dezvoltat un risc de boli ale inimii cu 13% mai mic decât cei care consumă carne. Vegetarienii şi veganii, cu dietă exclusiv vegetală, au cu 22% mai puţine şanse de a suferi de boli ale sistemului cardiac.

Totuşi, vegetarienii şi veganii sunt supuşi unui risc cu 20% mai ridicat de a avea un accident vascular cerebral. Explicaţia ştiinţifică este aceea că dieta formată exclusiv din alimente de origine vegetală produce mari carenţe de vitamina B12, prezentă, în cantitate mare, în carne.

Cercetătorii britanici recunosc că este posibil ca nu doar alimentaţia să joace un rol fundamental în concluziile pe care studiul lor le-a scos la lumină. Un factor esenţial este şi acela al stilului de viaţă a celor care au fost monitorizaţi pe parcursul celor 18 ani.

Sunt dietele vegană şi vegetariană nesănătoase?

Studiul în cauză nu dă verdicte. Aşadar, dieta vegană şi cea vegetariană nu devin, brusc, duşmanii de serviciu, la fel cum nici carnea nu este ridicată la rang de zeu atotputernic al alimentelor.

Oricât de complex şi complet ar fi un studiu, el rămâne ceea ce este: un demers observaţional, ce nu poate determina cu exactitate relaţia cauză-efect.

Totuşi, acest studiu constituie o premisă, adică un punct de plecare în viitoarele cercetări medicale, care au ca scop prevenirea şi chiar vindecarea bolilor ce sunt în strânsă relaţie cu alimentaţia zilnică.

Meritul cercetătorilor britanici este acela de a ne furniza repere despre legătura dintre alimentaţie şi bolile de care suferim, astfel ajutându-ne să conştientizăm cât de important este să nu transformăm hrana în otravă pentru propriile noastre corpuri.

Ce ar trebui să mâncăm

Cum şi ce trebuie să mâncăm ne spune Frankie Phillips, medic şi membru al Asociaţiei Dieteticienilor Britanici: „Mesajul, pentru toată lumea, este acela că trebuie să avem o alimentaţie foarte bine planificată. Ideal ar fi să consumăm o gamă cît mai largă şi variată de alimente.”

Conform NHS, site britanic de nutriţie şi sănătate, ghidul unei alimentaţii zilnice sănătoase ar putea fi schiţat aşa:

1. Cel puţin, cinci porţii de fructe şi legume

2. Fibre, din alimente precum cartofi, pâine, orez sau paste

3. Proteine, din carne, lactate, nuci sau brânză tofu

4. Alimentele bogate în grăsimi, zahăr şi sare trebuie consumate rar şi în cantităţi mici.

Concluzii

Oamenii, vegani, vegetarieni sau consumatori de carne, sunt supuşi particularităţilor de ordin personal, pe care ştiinţa medicală şi nutriţioniştii nu le pot ignora.

Persoanele care consumă carne, lactate şi peşte au un aport suficient de vitamina B12, necesară sănătăţii sângelui şi sistemului nervos. Veganii pot deveni deficitari la acest capitol, chiar dacă vitamina B12 e prezentă în alimente precum cereale integrale şi seminţe.

Fierul prezent în alimentaţia vegetală este absorbit mai greu de organismul uman. Cei care nu consumă carne trebuie să se asigure că au în dieta zilnică pâine din făină integrală şi fructe uscate.

În ciuda oricăror studii sau opinii, mai mult sau mai puţin fondate, un lucru este sigur: Cea mai bună metodă de prevenţie a bolilor înrudite cu alimentaţia, dar şi întreţinerea stării de sănătate, rămâne discernământul alimentar.

Organismul uman este o maşinărie complexă şi fascinantă, ce are nevoie de o alimentaţie echilibrată, bogată în vitamine şi resurse de energie. Ne vom putea bucura de sănătate şi viaţă atât timp cât nu vom uita că propriul corp nu este un coş de gunoi, în care aruncăm tot ce ne vine la gură!