Povestea frumoasă scrisă de Edi Iordănescu la echipa națională de fotbal a luat sfârșit după doi ani și jumătate de la startul ei șovăelnic. De luni, 22 iulie 2024, despărțirea dintre Iordănescu-junior și Federația Română de Fotbal (FRF) este oficială.
N-a fost niciun pic de suflet în despărțirea lui Edi Iordănescu de „Generația de Suflet”, prin intermediul FRF. Fiul lui Anghel Iordănescu n-a dat explicații convingătoare pentru această decizie, când la orizont era America 2026 (ca legătură de suflet cu America 1994), iar Federația n-a făcut eforturi serioase de a-și convinge selecționerul să continue.
Anunțul oficial al despărțirii a fost făcut de FRF, printr-un comunicat cu un titlu fără echivoc: „Federația Română de Fotbal anunță încheierea colaborării cu Edward Iordănescu”.
Edward Iordănescu (46 de ani) a intervenit printr-o scrisoare îndelung pregătită, în evidentă coordonare cu conducerea Federației.
Din ambele părți curg vorbe mieroase, mulțumiri, aprecieri și respect cu nemiluita. Și atunci, de ce au „divorțat” dacă se iubeau atât de mult?!
Ambelor „documente” le lipsesc două elemente esențiale:
1. explicații serioase privind cauzele reale ale întreruperi colaborării;
2. partea de suflet, într-o ecuație construită pe baza „Generației de Suflet”.
Și noi visam o America II, cu Iordănescu II pe bancă și cu Hagi II în teren, poate chiar cu numărul 10…
E clar că nu „nevoia de a sta cu familia” e cauza despărțirii lui Edi Iordănescu de „Generația de Suflet”. Și nici nevoia unui an sabatic după atâta osteneală. A făcut cineva comparația cu Zinedine Zidane și cu Jürgen Klop – sigur, la altă scară. Dar Zidane a renunțat la Real Madrid după ce luase trei Ligi ale Campionilor, iar Klopp – după 23 de ani de antrenorat fără pauză (7 la Mainz, 7 la Dortmund și 9 la Liverpool), în campionate grele și cu trei finale de Champions League, dintre care una câștigată… Și mai un amănunt: Klopp și-a luat anul sabatic la 57 de ani, nu la 46…
Contractul dintre Edi Iordănescu și Federația Română de Fotbal se va încheia în curând, pe 31 iulie. Imediat după aceea vom afla, probabil, numele clubului cu care va semna tânărul antrenor. Și tot probabil – din zona arabă. Vom afla, desigur, și că va fi un contract de ordinul milioanelor de euro pe an, nu de ordinul sutelor de mii de euro, cum îi oferea Federația. Acel zero în plus e cheia întregii întâmplări, că n-or fi făcut prinții și emirii import de suflet…
Numirea noului selecționer al României rămâne problema FRF, și trebuie rezolvată rapid, pentru că în septembrie jucăm deja în Liga Națiunilor.
Comunicatul FRF: „Federația Română de Fotbal anunță încheierea colaborării cu Edward Iordănescu”
„Edward Iordănescu, al cărui contract expiră la finalul lunii iulie, nu va continua pe banca echipei naționale a României.
Numit la începutul anului 2022, Edward Iordănescu a preluat conducerea echipei naționale într-un moment important, aducând o viziune nouă și o abordare modernă în pregătirea și managementul echipei.
După o campanie în Liga Națiunilor, în 2022, care a reprezentat o etapă de pregătire a preliminariilor pentru EURO 2024, FRF a decis continuarea colaborării, iar în campania de calificare pentru turneul final din Germania echipa națională a încheiat pe primul loc, neînvinsă și cu doar 5 goluri primite în cele 10 partide.
Performanțele au continuat și la turneul final al EURO 2024, unde, sub conducerea lui Edward Iordănescu, România a câștigat grupa, depășind Belgia, Slovacia și Ucraina. Mai mult, în primul meci al turneului final, tricolorii au reușit cea mai categorică victorie din istoria participărilor la turneele finale, mondiale și europene, învingând Ucraina cu scorul de 3-0.
Ca urmare a discuțiilor avute, Federația Română de Fotbal înțelege și respectă decizia lui Edward Iordănescu de a face o pauză. În același timp, îi mulțumește acestuia pentru munca depusă, pentru dedicarea sa în această perioadă plină de provocări și pentru rezultatele obținute la Echipa Națională și îi urează mult succes în viitoarele sale proiecte, având convingerea că Edward Iordănescu va continua să aibă un impact pozitiv în fotbalul românesc și în viitor.”
Scrisoarea lui Edward Iordănescu
„Dragi suporteri români,
Am început cu încredere totală un drum ce părea imposibil pentru cei mai mulți și mi-am asumat cu toată inima această misiune în care am investit tot ce am avut mai bun ca om și ca antrenor.
Am construit o echipă performantă, demnă de tradiția și renumele României, și sunt mândru că am avut șansa să pot lucra alături de fotbaliști cu un caracter extraordinar și cu un potențial deosebit.
Am trăit împreună momente pentru istorie, încărcate cu emoții incredibile. Am fost fericit și onorat că putem produce fericire pentru milioane de români. Sunt convins că prin sacrificiul acestor băieți minunați am inspirat și vom inspira generații, iar copiii noștri vor crește având modele românești de urmat.
Dar nu a fost mereu un drum al sărbătorii. Ci și al sacrificiilor. Iar cele făcute de mine nu contează. Însă pentru cele făcute de familia mea sunt dator să îmi țin acum promisiunea.
Pentru că am promis că ne vom califica la EURO. Și ne-am calificat. Câștigând o grupă, fără înfrângere.
Am promis că mergem la EURO să ne batem cu toată ființa și să facem românii mândri de această echipă. Așa am făcut. Mai mult decât atât, la turneul final din Germania, spiritul echipei naționale a unit românii de pretutindeni și a arătat încă o dată chipul adevărat al României, redobândind prin sacrificiu și demnitate respectul întregii lumi.
Dar, în același timp, am promis familiei mele, în momentele grele prin care am trecut din acest parcurs, când ea a suferit și m-a susținut dincolo de toate, că îmi voi îndeplini și datoria față de ea, după ce îmi voi face deplin datoria față de echipa națională și față de România.
Acum e momentul să îmi țin cuvântul și față de familia mea.
Misiunea mea ca selecționer al echipei naționale s-a încheiat.
Generația de Suflet a ajuns să își știe singură drumul. L-am construit împreună, am adus principii și valori care nu pot să dispară peste noapte, am consolidat împreună o disciplină a muncii, un spirit de luptă și o mentalitate care vor rămâne. Sunt cele mai mari câștiguri, dincolo de performanța sportivă!
Acești jucători au un potențial fantastic, sunt sigur că și-l vor împlini iar eu voi fi cel mai mândru să urmăresc acest parcurs. Din postura de suporter numărul unu al lor, prin orice provocări vor avea, așa cum le-am fost alături prin orice provocări, până acum, ca antrenor.
Ca să nu existe nicio speculație inutilă, voi fi la fel de realist și transparent cum mă știți:
1. Am primit multe oferte în toată această perioadă de timp, pe toată durata mandatului meu de selecționer al României, dar, așa cum v-am spus mereu: nu am negociat nici măcar o secundă cu cineva!
2. Am avut o relație perfectă cu echipa FRF, am fost sprijinit, ascultat, înțeles și m-am bucurat de colaboratori excepționali din toate zonele de activitate.
3. Îi mulțumesc președintelui Răzvan Burleanu pentru că am avut șansa unei colaborări totale cu un partener extraordinar, care prin înțelepciune și dialog a susținut munca mea. Aportul său și al echipei FRF în obținerea performanțelor a fost unul fundamental.
4. Nu am venit la echipa națională pentru bani. Nu plec de la echipa națională pentru bani.
5. Am ales drumul foarte greu în momentul poate cel mai greu. Iar acum trebuie să aleg drumul firesc după ce am încheiat împreună un parcurs fericit. Voi reveni cu detalii despre parcursul meu la momentul potrivit.
În prima mea declarație publică în calitate de selecționer al României, în ianuarie 2022, vă mărturiseam că îmi doream din tot sufletul ca românii, atunci când pleacă de la stadion, să fie împăcați cu gândul că jucătorii naționalei au dat totul.
Astăzi plec eu, împăcat cu gândul că m-am ținut de cuvânt.
Cea mai mare onoare pentru mine a fost și va rămâne faptul că am putut să antrenez naționala țării mele, să reprezint România și românii.
Am antrenat poate cea mai iubită generație a echipei naționale, una care și-a câștigat prin muncă și dăruire această dragoste. Iar cuvintele, dragi suporteri români, sunt prea puține că să îmi exprim recunoștința față de dragostea voastră!
Hai, România! Oricând și pentru totdeauna!
Edward Iordănescu”
Nu cred că este o mare pierdere Iordănescu Junior. Evident, plecarea este din motive raționale și de loc emoționale. Are o pregătire bună în PR, vorbește „politically” corect. Această pregătire (consultanță?) la dus la sintagma „de suflet”. Acceptabilă dpv al „sufletului” pus de jucători în meciuri, dar nu prea „de suflet” pentru susținători, cu excepția ultimelor 3-4 jocuri. Calificarea și rezultatele de la Campionatul European au fost norocoase. Norocul a fost că Elveția, Ucraina și Belgia ne-au subestimat. Nu s-a făcut o analiză a jocurilor conduse de Iordănescu Junior. De exemplu, ar fi trebuit explicate criteriile după care au fost folosiți Hagi, Mihăilă, Cicâldău și Alibec (în afară de faptul că nu prea jucau la echipelor de club și erau în căutarea de transferuri). De asemenea, trebuia explicat de ce nu a fost folosit Bârligea, sau cuplul Coman-Olaru, ale cărui scheme bătătorite pe teren au dus la câștigarea campionatului de către FCSB (asta ne aduce aminte de animozitățile dintre Iordănești și Becali G). Trăim în Românica! „Cum leagănă dulce ș-alină ușor speranța pe toți românii”!
Mai degraba are legatura cu mafia transferurilor si de crescut cota anumitor jucatori, sau scaderea cotei altora, eventual prin sfaramarea capului.
Mafia machidoneasca calareste football-ul romanesc pana nu va mau ramane nimic.
Orice discutie despre football ar trebui facuta la procuratura.
Pentru ceilalti raman matchurile de pe vremuri.